hiei
#Biggest^fan#
 Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 221
|
|
Am tot citit povestile voastre si m-am hotarat sa scriu si eu una,sper sa va placa si...astept critici si bineinteles sa imi spuneti daca am talent sa nu si daca merita sa mai continui povestea
Cap 1
O lumina se aprinde usor si un bas zgomotaos de chitara strapunge multimea cu un sunet asurzitor.Urmeaza apoi un ritm rapid ca scos din iad,acompaniat de tobele ca pe jar si de o alta chitara care sustinea basul.Ceata artificiala inunda scena si in umbra apare o silueta ce ingana niste versuri mirifice despre pierderea vietii si cat de mult inseamna aceasta pentru personajul in suferinta.Multimea parca innebunise de incantare la auzul melodiei si al vocii calme,dar patrunzatoare a interpretului;toti voiau sa fie pe scena alaturi de formatia lor preferata de rock,iar… -Kio!…Kio!Trezeste-te,e timpul sa mergi la scoala! -Da,mama!…Imediat! Fata se ridica usor din pat si-si duse mainile la ochi.”A fost doar un vis,nimic adevarat!Nu va fi niciodata altceva decat un vis…”Arunca o privire spre chitara ei,ce zacea aruncata intr-un colt al camerei si se imbraca in graba:o pereche de jeansi rupti ,un tricou inchis la culoare si o pereche de bocanci negri,totul asortat cu vreo cateva bijuterii din argint si un machiaj strident negru.Lua in graba ghiozdanul de pe birou si se grabi spre scoala,unde,ca de obicei va intarzia la prma ora si va fi nevoita sa asculte iar si iar cicalelile profesorilor si apoi plictiseala totala si aceleasi lucruri im fiecare zi:Invatati!Invatati!Invatati!”Oroare!” Era si un sfert cand ajunse ea in clasa si asta datorita faptului ca pierduse notiunea timpului stand si uitandu-se la afisul mare de peste drum,care prezenta cea mai iubita trupa rock a momentului intr-un concert ce va avea loc in oras peste o saptamana.Asa ceva era incredibil,iar ea stia prea bine acest lucru,doar adora formatia aia,dar problema era ca acum ea era la scoala si trebiua sa astepte pana la sfarsitul orelor pentru a se duce la tatal ei si a-I cere bani de bilet,doar nu-si va chletui ea banii…Merse spre locul ei in banca,dupa ce se scuza de intarziere,si ramase pe ganduri-ca de obicei. -Ai vazut??!!”The Vampires”vor tine un concert la noi in oras,nu e minunat,Kio!!? -Daaaa..mmm..e tare! -Nu te bucuri? -Ba da,Eiga,doar ca…nu stiu,azi nu sunt in toane prea bune. -S-a intamplat ceva? -Nimic,asta e problema,mereu se intamla acelasi lucru,in fiecare zi,…m-am plictisit! -Tu esti de vina,nu faci nimic altceva decat sa stai in casa,sa inveti ,sa asculti muzica si sa canti la chitara. -De parca ai putea sa faci altceva…! -Cred ca acest concert va fi un bun prilej sa te mai distrezi si tu.Ce zici? -Sa mergem in clasa,s- sunat! -Ca de obicei… Din banca sa de la fereastra,Kio putea vedea tot ce se petrecea afara,iar afisul acela mare parca nu-I dadea pace,il privea continuu si se gandea la visul ei de seara trecuta,l visul ei din fiecare seara,care era acelasi si acelasi,iar si iar.Cu chiu cu vai trecu si aceea zi groaznica de scoala si fata simti ca renaste cand iesi in ploaia calma si calda a unui inceput auriu de toamna.Privi catre norii plumburii si grei ce au imbracat cerul cu o manta de veselie,cum ii placea ei sa spuna,pentru ca ploaia pe ea o inveselea si o calma.Hotari ca inainte sa mearga pe la tatal sau sa se mai plimbe putin.Cutreiera strazile inguste si umede ale Berlinului,vazand si simtind cum absolut totul ii era strain:oamenii,cladirile,strazile,nimic nu era ca in orasul ei natal,acolo unde crescuse si acolo unde apartinea cu adevarat;uneori statea si se gandea la frumustetile acelor locuri,la legendele ce te fermecau cu misterele lor si la prietenii sai pe care I-a lasat in urma,departe,tocmai in indepartatul Kyoto,doar pentru a veni aici acum 3 ani,ca nici jumatate de an mai tarziu parintii sai sa se desparta.In mintea ei era o invalmaseala totala,un amestec de fericire mahnita,un vis pe punctul de a se stinge si o ura ce creste mereu. Fara sa-si dea seama ajunse in fata companiei tatalui sau.Inainte sa intre masura imensa cladire cu privirea si-si aduse aminte de vremea cand inca era in costructie si ea avea inca o familie,apoi a aparut acea femeie in viata tatalui sau,ca mai apoi sa rezulte un divort intre parintii ei.”Ce caut eu aici?Tu nici macar nu meriti atentia mea!”Se intoarse si o rupse la fuga,indreptandu-se spre casa,unde ca de obicei este singura mai tot timpul,dar pe Kio nu o deranjeaza acest lucru.Se schimba de hainele udate de poaie si se apuca de teme,pe care le termina foarte repede,cum altceva nu prea avea de facut,se apuca sa cante la chitara si chiar sa inventeze melodii cat mai diferite ca sonoritate. -Kio,am ajuns acasa! Era mama ei,care se pare ca se intoarse de la serviciu si era destul de fericita.Oricum sa nu va ganditi ca daca avea doar mama,fata nu avea bani,pentru ca sa stiti ca traia chiar foarte bine si nu-I lipsea absolut nimic. Kio statea pe jos in camera ei cand mama sa intra si-I intinse un plic micut. -Ce-I asta? -Azi e ziua ta,Kio!Ce poate fi? -A…un cadou…… -Nu chiar!Stiu ca nu-ti plac cadourile si nici sa-ti petreci ziua de nastere,asa ca ia-l drept un lucru folositor pe care stiu ca ti l-ai dorit….Hai,ia-l! Fata il deschise si ramase uimita:erau doua bilete la concertul celor de la The Vampires.O sclipire de bucurie ii aparu in ochi si vru sa-I multumeasca mamei pentru cadou,dar ea nu mai era in camera.Se ridica si merse pana in camera alaturata: -Multumesc,mama! -N-ai pentru ce!Cand ai nevoie de ceva sa-mi spui,nu ma mai lasa sa ghicesc! -Adica? -Te-am vazut azi cum te uitai la afisul ala! -Daca ai fi stiut ce se intampla,nu mi-ai fi luat doua,oricum,mersi! Toata noaptea se gandi la cele doua bilete.”Nu-si are rostul cel de-al doilea,eu nu am nici un prieten in afara de Eiga si ea are deja bilet.Dar asta nu e vina mea,nu-s eu de vina ca ei nu ma accepta pentru ca-s din alt neam.Am incercat mereu sa ma adaptez la cerintele lor,doar ca niciodata n-am reusit.Sunt atat de diferiti de mine,sau eu prea diferita de ei ,cum a-I lua-o tot acelasi rezultat da si acela-I ca n-am nici un prieten aici!”
-Va urma-(bineinteles daca veti crede ca merita)
_______________________________________

Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..
|
|