Best TH fans
Forumul celor mai mari fani Tokio Hotel!
|
Nou pe simpatie:
Ada_net Profile
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 47 ani |
|
|
Best TH fansReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #101 |
|
|
hai cu nextu monyk.. 
_______________________________________
bye bye
|
|
| |
|
| #102 |
|
|
Simteam furia curgandu-mi prin vene. Aproape ca imi puteam auzi inima batandu-mi cu putere in piept. As fi vrut sa il iau la pumni, sa ii rasplatesc gestul dar parca ceva m-a oprit. Poate privirea lui care s-a mai domolit. Ma privea cu aceasi sila dar parca ceva sa se schimbase. Cat ma uram pe mine insumi. De ce rebuia sa ma impresioneze pana si cea mai simpla privire. Si totusi nu il puteam lovi, ce as fi dovedit? Ca sunt mai bun decat el, o puteam face si altfel.
Am ridicat privirea de jos uitandu-ma fix in ochii lui. Am citit frica, poate regretul in privirea lui sau poate dor mi se paruse. A plecat fara sa mai zica vre-un cuvant. Ceva ma facuse sa imi schimb parerea despre el. Poate chiar tinea la Carolina...
Am privit usa ce dadea in camera Carolinei. Era chiar langa mine insa ceva ma impiedica sa intru. parca corpul nu mai raspundea la propriile comenzi. M-am intors in camera mea si nu am mai iesit pana a doua zi dimineata.
Ploaia inca imi batea in geam anuntand o zi la fel de innourata. Am ieist din camera coborand scarile pana in salon. Am fost placut surprins sa il gasesc acolo doar pe domnul Steven.
S: - Chris, ma bucur s ate vad. Ce mai faci?
C: - Nu chiar atat de bine. Vremea de afara ma cam intristeaza.
S: - Ploua destul de des in ultimul timp dar eu cel putin nici nu am timp sa observ.
C: - Carolina a plecat deja?
S: - Am vazut-o plecand de dimineata impreuna cu Jon.
"Dimineata" dar cat era ceasul? Am inceput sa studiez cu atentie peretii in cautarea unui ceas insa nu am vazut nimic.
S: - daca te intrebi cat e ceasul sa stii ca e 14:45.
C: - Cat?? Dar trebuia sa o duc pe Carolina la facultate....De ce nu m-a trezit nimeni...?
S: - De pare ca ai fost cam obosit. S-a oferit Jon sa o duca.
Intradevar nu prea dormisem bine azi noapte dupa toate cele intamplate iar somnul acesta imi prinsese bine.
S: - Poti sa te mai odihnesti nu prea gasesc altceva de facut...eu trebuie sa plec.
C: - Bine, la revedere.
Si-a luat servieta si a plecat. Ramasesem complet singur. Poate asta era sansa mea sa fac ceva ce am tot amanat. Mi-am luat hanoracul si o umbrela si am iesit din casa indreptandu-ma spre forul meu cartier. Picuri mari de ploaie alunecau de pe umbrela mea. Era atat de liniste incat puteam auzii vocea ploii...
Am ridicat umbrela si am vazut in fata fostul meu bloc...
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #103 |
 nena.FikMasterDin: far away
Postari: 558
|
|
as vrea sa fiu un personaj din fic. sa vin noaptea sa-l strang de gat pe jon... si apoi sa dispar in ceata.. sa ma fac nevazuta... hihi...ce ganduri mai am si eu
din pacate ce vreau eu nu se poate... insa... cineva trebuie sa faca dreptate....
nu-ti mai spun ca-mi place ficul ca ti se urca la cap.. (il ador oricum)..poop si sper sa citesc data vitoare o parte mai mare..
_______________________________________
After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| |
|
| #104 |
|
|
Stropii rataciti se izbeau de zidul rece. Cat as fi vrut ca ploaia sa curete toate amintirile ce ma leagau de aceste locuri...dar mii de stropi nu ari fi fost deajuns pentru acest lucru.
M-am asezat pe treptele ude si mari inchizand umbrela. Ecoul trist al stropilor ce cadeau neincetat a fost intrerupt de sunteul unor pasi grabiti. Cineva cobora scarile. Imi simteam inima batand cu putere cu ficare pas ce se auzea din ce in ce mai clar. Recunosteam acel mers, sunetul acela...
Am simtit o mana calda pe umarul meu si am ridicat privirea. Ochii blanzi si inecat in lacrimi imi trezeau atatea amintiri. Acea privire mi-ar fi fost imposibil sa oa uit oricat as fi incercat. Atingerea calda iar apoi lacrimile ce le-am simtit cazand pe obrajii mei m-au facut sa tresar. Era chiar mama mea. Privieam fiinita ce statea in fata mea ca si cum ar fi fost prima oara cand o vedeam si totusi o cunosteam de atata timp. Se schimbase atat de mult si totusi ramase aceasi. Timpul isi lasase urme adnaci pe chipul ei...
M-a strans in brate cu putere singurul sunet pe care l-a scos fiind un oftat lung. Ii simteam lacrimile udandu-mi umarul si totusi alea mele intarziau sa apara. Simteam caldura cu care ma imbratisa si totusi eu eram rigid.
M: - Chris...Chirs...nu pot sa cred ca esti chiar tu...
I-am luat mainile in ale mele indepratand-o de mine.
M: - Ce e? De ce nu ma lasi sa te ating? Sa te strang in brate? Sa ma asigur ca nu esti doar un vis...
C: - Sunt cat se poate de real. I-am raspuns rece si cu o voce stinsa.
Imi prea bine ca o vad dar totusi nu puteam uita ceea ce se intamplse nu o puteam ierta pentru ceea ce imi facuse.
M: - Imi pare rau, imi pare nespus de rau. Nu stiu ce a fost in capul meu, nu am mai putut gandi limpede. Daca ai stii ce greu mi-a fost...
C: - Tie ti-a fost greu? Tie? Nu tu ai ratacit zile in sir pe strada singur si infometat. Nu tu nu ai avut un acoperis deasupra capului, nu tu ai fost nevoita sa induri frigul si lumea de afara. Sa vezi cum se scurge timpul pe langa tine iar tu sa nu faci altceva decat sa incerci sa supravietuiesti...nu imi spune tu ca tie ti-a fost greu.
Chipul ii era inundat de lacrimi. M-a cuprins din nou in brate insa am indepratat-o cu aceasi brutalitate. Nu puteam sa o tin in brate si sa o iert pur si simplu.
M: - Vino cu mine, intoarce-te acasa!
C: - "Acasa"? Acasa e acolo unde ti-e inima, unde e cineva care te iubeste.
M: - Dar eu te iubesc. Esti fiul meu, te iubesc mai mult decat orice pe lumea asta.
C: - Mai mult decat bautura sau banii?
M: - Imi pare rau. De ce imi faci asta? Ce vrei sa faci? Unde vrei sa ajungi?
C: - Nicaieri. Nici nu stiu de ce am venit aici.
M: - Nu spune asta, hai cu mine.
Mi-a mangaiat fata cu mainile sale calde.
C: - Niciodata.
M-am intors, am vrut sa plec. Nu ar fi trebuit niciodata sa ma intorc. Dar...
C: - Tata e bine?
A plecat privirea incercand sa o ocoleasca pe a mea.
C: - Raspunde-mi!
M: - Nu pot, nu stiu. Ne-am certat foarte tare dupa cateva zile dupa ce ai plecat. Ne acuzam unul pe altul, cautam un vinovat in loc sa ne recunoastem amadnoi vina. A plecat fara sa mai zica nimic lansand doar un bilet pe masuta din bucatarie.
C: - Ce bilet?
M: - Scria ca este pentru tine. Desi, stai putin, cred ca il am la mine.
A scos din buzunar un pliculet cu numele meu pe el. Mi-a la intins cu mana remurand.
M: - Nu l-am deschis niciodata.
M-a uitat cateva clipe la ea incercand sa inteleg ceva apoi am luat plicul si l-am desfacut.
"Chirs, sper ca atunci cand vei citi acest bilet ma vei putea ierta pentru tot ce am facut. Stiu ca iti cer prea mult dar macar incearca sa intelegi. Nu stiu de ce am facut ceea ce am facut, am stat zile si nopti incercand sa gasesc un raspuns insa nu am reusit. Te-am cautat prin tot orasul, am intrebat pe toata lumea care mi-a iesit in cale, dar nimeni nu stia nimic, eram disperat. Incepusem sa ma cert cu mama ta incercand sa gasesc un vinovat insa tot ce am reusit sa fac a fost sa mai pierd o persoana extrem de importanta din viata mea. Mi-a fost insa suficient, am renuntat. Am inceput sa cred chiar ca ai murit pentru ca nu mai stiam nimic de tine......."
C: - Nu mai vreau sa citesc!
M: - Ce scrie?
C: - Minciuni! Cuvintele astea sunt doar semne pe o bucata de hartie. Nu au nici o valoare.
I-am aruncat biletelul la picioare si am plecat.
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #105 |
|
|
imi plc e super tare..dar tatal lui chris sigur minte:| ptr k el nu l`a cautat pe chris [sau poate l`a cautat..?:-? ]in fine..pune nextul ca sa aflam 
_______________________________________
Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| |
|
| #106 |
|
|
ce tare poa`te fi...da` cred ca mi`e mila de mama lui...poa` chiar avea intentzii bune 
|
|
| |
|
| #107 |
|
|
Nu am privit nici o clipa in urma, nu mai aveam puterea sa o fac. Gandurile ma sufocau, simteam ca ma adancesc in ele, nu mai puteam sa ies. Ma simteam pierdut, singur, slabit, lipsit de orice putere...
M-am oprit la marginea unui drum sprijinindu-ma de zidul unui bloc. Privirea mi se incetosa iar genunchii imi tremurau groaznic. Pe fata mea nu se mai puteau deosebii lacrimile de stropii de ploaie. Am incercat insa sa ma calmez. Ma saturasem insa sa lupt mereu singur sa stiu ca daca voi cadea nu va fi nimeni langa mine sa ma prinda. Ma bazam mereu d oar pe propriile forte, asta facandu-ma mai puternic.
Am ridicat privirea spre cer lasand picaturile mari de apa sa imi racoreasca chipul. Vantul incepuse sa sufle cu putere. Puteam simtii fiorii reci pe piele ce imi era uda. Trebuia sa ma intorc insa ma simteam confuz, incapabil sa ma mai pot orienta.
Am cazut la pamant strangandu-mi genunchii in brate. De ce toate mi se intamplau mie? De ce a trebuit sa fie asa? Poate daca as fi putut intoarce timpul.
Am ramas acolo pierdut printre ganduri, uitat de luma...am stat asa vre-o cateva ore bune, pierdusem notiunea timpului. Am ridicat privirea in cele din urma privind spre cerul care se intunecase. M-am ridicat de pe jos urmand acelasi drum care ma adusese aici.
Cateva minute mai tarziu ma aflam in camera mea. Nimeni nu ma vazuse cnad intrasem, spre norocul meu. M-am schimbat de hainele ude imbracandu-ma in ceva comod apoi am coborat scraile ajungand in salon. Eram cu totii acolo, domnul Steven, Jon si Carolina luau masa.
S: - Buna, Chris. Insafarist ai ajuns. Hai aseaza-te langa noi!
Am facut cum mi-a zis si m-am asezat la masa. Era o liniste deplina singurul zgomot care se auzea era cer al tacamurilor care se loveau de farfurii. Nimeni nu a scos un cuvant pana cand domnul Steven a rupt tacerea.
S: - Deci, Carolina, cum e la facultate?
Ca: - Totul e bine.
S: - Imi face placere sa aud asta. Dar tu Chris? Tu studiezi la vre-o facultate?
Am plecat privirea nestiind cum sa ii raspund.
J: - Tata de ce mai intrebi? Nu vezi ca e doar u nsimplu sofer?
S: - Da, dar credeam ca...
J: - Hahaha...esti naiv ca intotdeauna.
S: - Jon, nu e politicos sa ma intrerupi.
J: - Imi pare rau.
S: - Chris dar tu ce vei face cu viitorul tau?
C: - Nu stiu, nu m-am gandit niciodata.
S: - Adica nu poti ramane pentru totdeauna sofer, nu?
Domnul Steven avea dreptate. Niciodara insa nu ma gandisem la asta....
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #108 |
|
|
 bou` de jon.....pune nextul....pt Jon:"makr chris are creier nu ca tine"...monik...sper sa iib transmitzi din partea...[next] 
|
|
| |
|
| #109 |
nena.FikMasterDin: far away
Postari: 558
|
|
mi s-au umplut ochii de lacrimi la ultimele doua parti... si cred ca nu ai scris niciodata ceva atat de frumos.. atat de real.. de plin de sentimente.. am ramas cu gura cascata .. cu un nod in gat.. incetcand sa-mi dau sema de unde ai putut sa scrii asa ceva...
fiecare replica e naturala.. venita din suflet... mi-a placut la nebunie asta... ai spus in cuvinte simple ceea ce atii n-ar fi reusit sa spuna in 100 de cuvinte pompoase..
incerc sa-mi adunn gandurile.. si sunt inca in poveste.. ca un personaj ce priveste si asculta din umbra...
personajul isi joaca atat de bine suferinta... si totul se potriveste.. momentul e bine ales.. decorul... dai detalii care nu plictisesc.. e o adevarata placere sa-ti citesc ficul.. si in iecare parte postata descopar ceva nou.. ceva ce credeam ca e imposibil de gasit...
cred ca nici daca traiai tot ce a trait personajul nu putei descrie cu atat suflet... poate ca de asta e mai usor...
felicitari... sinvere felicitari... ai talent cu carul... ma darami... poop si m-ai lasat cu gura cascata..astept next
_______________________________________
After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| |
|
| #110 |
|
|
Pune nextul te implor.. 
|
|
| |
|
| #111 |
|
|
nu pot simti ceea ce simtiti voi cand imi cititi povestea insa stiu ce simt cand va citesc comenturile...e un sentiment pe care nu il pot descrie in cuvinte oricat as incerca...e ca un val de apaluze ce iti umple inima...
nena, ce ai spus ma lasat fara cuvinte, cred ca nimeni vreodata nu mi-a mai spus ceva atat de frumos..recitesc aceleasi cuvinte incontinu si nu ma satur 
ana...mi-ar placea mie sa ii vorbesc fata in fata ) as avea si eu cateva sa ii zic insa in poveste totul este altfel, trebuie sa imi controlez gandurile, cuvintele si sa le potrivesc fiecarui personaj 
ma bucur ca cititi :*:*
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #112 |
|
|
yo citesc....bineintzeles...
PS.-dak`i vrea sa treci shi pe la noul meu fik,o iubire intre o musulmanca shi un soldat american..
scz dak am facut o prostie ca ma pus aici depsre fikul meu....plisz pune nextul k imi place la nebunie...
|
|
| |
|
| #113 |
|
|
C: - Dar sincer, nu stiu ce as putea face...
S: - Ai putea da la aceasi facultate cu Carolina. Te-ar putea pregati ea pentru examen si in plus cred ca inca mai are manualele de anul trecut, ar fi o idee buna nu crezi?
Carolina nu a spus nimic. Continua sa se uite undeva in gol ca si cum ar fi fost absenta. Nici nu stiu daca auzise vre-un cuvant din discutia mea cu domnul Steven insa stiu ca cineva era mai mult decat atent.
J: - Dar tata, Carolina e foarte ocupata iar...Chris u are nicio cunostinta in domeniul asta...
C: - As putea inva...
M-am oprit brusc. Poate ca avea dreptate. Mi-am facut din nou vise si sperante inutile. Timpu era pretios pentru unii.
Ca: - Am putea incerca!
Un zambet a aparut pe fata mea. De mult nu mai zambisem asa. Credeam ca nici nu e interesata de conversatia naostra de aceea raspunsul ei m-a miart atat de tare.
J: - Dar Carolina...
S: - Ai ceva impotriva Jon?
J: - Nu doar ca...
S: - Atunci cred ca asa ramene.
Castigasem in fata lui Jon si totusi de ce nu ma simteam atat de bine pe cat as fi sperat? Privirea lui plina de ura imi dadea fiori. Ce ii facusem de ma ura atat de mult?
Am terminat de mancat si m-am intors in camera mea. Linistea de acolo era lucurul de care aveam nevoie in acele momente. Aveam sa merg la facultate si asta insemna ca trebuia sa imi reiau studiile. Nu imi va fi prea usor pentru ca am mult de recuperat insa sunt dispus sa fac orice. Nu numai pentru a-mi asigura un viitor mai bun ci si pentru faptul ca aveam sa o vad pe Carolina mai des.
Poate daca nu ar fi intervenit acest lucru nu ne-am mai fi vorbit. Am ieist din camera mea indreptandu-ma spre a ei. Imi doream mult sa o vad, sa vorbesc cu ea, faptul ca nu imi spusese nici un cuvant in ultimele zile ma intristase mult prea mult. Iar acum aveam insfarsit un pretext pentru a intra in vorba cu ea.
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #114 |
|
|
yupi yupi yupi...bravo Carolina,ia`ai inchis gura domnule Weisz lu bou` ala de Jon...  ...so...pune nextul...ji ..intra shi u pe net sa temai agasez pootzin...  .....hay pune nextul pana nu mor aici...sper sa invetzi Chris..
|
|
| |
|
| #115 |
|
|
srry scrisesem eu gresit insa ea vorbise cu Steven...ma gandeam eu la altceva  ...domnul Wiesz e tatal Carolinei
pe net intru zilnic insa prefer sa stau pe invizibil  asa ca dak e ceva dai un buzz
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #116 |
|
|
imi place mult fikul monik dar imi pare rau k l`am citit la repezeala..in mod nomrla l`as fi citit de 3 ori sa inteleg mai bn..asa insa..dau test si tre sa invat..mai vb pooop si pune next pls si promit k data viitoare dau comment luuung :*:*
_______________________________________
Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| |
|
| #117 |
|
|
dark_soul a scris:
srry scrisesem eu gresit insa ea vorbise cu Steven...ma gandeam eu la altceva ...domnul Wiesz e tatal Carolinei
pe net intru zilnic insa prefer sa stau pe invizibil asa ca dak e ceva dai un buzz |
multzam ca mi`ai zis ca stay pe invizibil....imi place fik`ul tau la nebunie...
|
|
| |
|
| #118 |
|
|
nu am nevoie de cumenturu lungi ca nu faceam aici confesiune imi ajunge sa stiu ca va place nextul vine imediat
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #119 |
|
|
Am batut incet la usa si am deschis-o fara sa ma astept vre-un raspuns.
Ca: - Imi este dor de tine...
A lasat usor telefonul din mana si o lacrima ii se prelinse pe obrazul catifelat. Nici nu observase ca eram acolo. S-a asezat pe jos langa fereastra imensa cuprinzandu-si genunchi cu bratele. Privea undeva in gol gandinud-se poate la prea multe lucruri. Parea pierduta printre miile de ganduri ce nu ii dadeau pace. M-am apropiat incet de ea.
C: - Carolina?
Nu a reactionat in nici un fel. Nici macar nu si-a mutat privirea. Rosti cateva cuvinte insa nu reuseam sa le inteleg. imi era mila de ea, nu suportam sa o vad asa.
C: - Te simti bine..?
Poate insistam degeaba. parea cu totul si cu totul in alta parte, indiferenta de ce se intampla in jurul ei. Parca incercam sa ma adresez unei statui, unui lucru lipsit de viata. Era atat de rece incat uneori credeam ca pana si un surd ar fi mai intelegator...
Am renuntat in cele din urma intorcandu-ma spre usa. A facut insa un gest la care nu m-as fi asteptat. M-a prins de mana intorcandu-si privirea spre mine. Avea ochii plini de lacrimi si privirea rece si pierduta. De ce tot timpul mi se intampla asta? Cand credeam ca incep sa o inteleg imi dadeam seama ca defapt nu stiam nimic. Poate ca o judecam prea devreme...sau poate juca atat de julte roluri incat nici nu imi puteam da seama care este adevarata ei fata...
C: - Cred ca mai bine ar fi sa plec. Vad ca vrei sa fii singura.
Ca: - De ce toti cred asta? De ce toti ma parasesc?
M-am asezat langa ea.
C: - Dar nimeni nu te va parasi vreodata...nu stii cum e sa fii cu adevara parasit...
Ca: - Esti sigur? Crezi ca tu esti singurul care a suferit? Crezi ca doar tie ti s-au intamplat multe...de ce iti vine atat de greu sa ma crezi?
C: - Pentru ca nu stii ce inseamna sa fii cu adevarat singur. Sa nu ai pe nimeni langa tine care sa te ridice daca vei cadea vreodata. Uite-te in jurul tau si vezi..
Ca: - Ce sa vad? Sunt intr-un oras in care tot ce am sunt amintirile...unde sunt persoanele care pretind ca ma iubesc? De ce m-au trimis aici fara sa le pese de mine?
C: - Tatal tau de iubeste mai mult decat crezi...
Ca: - Atunci de ce face toate astea? De ce ma trimis departe de el? De ce nu m-a tinut niciodata in brate sau de ce nu ne-am jucat niciodata impreuna...?
C: - Iti vrea doar binele. Vrea sa ai un viitor...
Ca: - Un viitor? Dar prezentul cui il lasam?
C: - De ce nu vrei sa gandesti altfel? Te-a trimis la cea mai buna facultate doar pentru ati implini visul...
Ca: - Visul meu? De ce ar fi asta visul meu?
C: - Dar nu iti doreai sa conduci firma tatakui tau?
Ca: - Visul meu...? Visul meu s-a frant de mult...visul meu e mort...sa ajung la conducerea firmei e dorinta tatalui meu care a devenit si a mea...dar visul meu...e prea mult spus...Ce imi doresc eu sunt lucruri mult prea simple carora unii nu le acorda prea multa importanta...dar pentru mine inseamna enorm...poate nu toti isi doresc bogatie si cariera...
C: - La ce lucruri te referi?
Ca: - La lucrurile simple care te fac sa zambesti. O imbratisare calda intr-o zi ploioasa, timpul petrecut alaturi de cei dragi...lucruri care par banale dar care inseamna foarte mult...
C: - Daca ai putea sa dai la o parte vualul ce iti ingreuneaza privirea atunci ai putea vedea toate acele lucruri...
M-am ridicat de jos aruncandu-i o ultima privire inainte de a iesi din camera.
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #120 |
|
|
te implor sa pui nextul..este prea tare 
|
|
| |
|
| #121 |
|
|
Parte speciala pentru Ana pentru ca m-a rugat atat de mult sa o pun ...sper sa iti place pentru ca e cu dedicatie nuami pt tine
O lasasem confuza, stiam asta, dar nu mai mult decat eram eu. M-am intors in camera mea si m-am intins in pat. De ce tot timpul cand vorbeam cu ea discutia se termina astfel? De ce niciodata nu puteam intelege ce vrea celalat sa zica, de ce mereu eram in contarar cu ce spunea celalat...?
"Lucruri simple", ce vroia sa zica prin asta? Tot ce isi dorea putea sa aiba cat ai clipi, trebuia doar sa ceara...spre deosebire de altii care trebuiau sa munceasca pentru a obtine ceea ce doreau. Am inchis ochii si m-am pierdut printre ganduri.
Usa s-a tranitit de perete violent, trezindu-ma. Inima imi batea cu putere, zgomotul ma speriase. Am cautat cu privirea ceasul, era ora 4:26...M-am ridicat din pat indreptandu-am spre usa. Am vrut sa o inchid insa am auzit plansete venind din camera alaturata.
Am ieist pe coridor pasii purtandu-ma spre camera Carolinei. Am deschis usa incet si am vazut-o in acelasi loc in care o lasasem. Tinea strans in mana receptorul...
"Lasa-ti un mesaj dupa tonul sonor..."
A inchis formand din nou acelasi numar insa primi acelasi raspuns. Lumina palida a becurilor din gradinsa ii se frangea pe chipul inecat in lacrimi.
"Mi-e dor de tine..." spunea incontinu printre suspine.
M-am apropiat de ea luand-o in brate. Era atat de rece. A lasat telefonul sa ii cada din mana...
C: - Carolina?!
Am strigat-o incet mai mult pentru a o trezi la realitate.
S-a uitat la mine, aruncandu-mi o privire rece si pierduta, dar erau aceasi ochi mari si blanzi care alta data imi zambeau senini. A scos un ultim suspin apoi si-a cufundat capul in pieptul meu.
C: - Ce s-a intamplat? E tarziu, de ce nu dormi?
Ca: - Nu mai pot, de ce nu imi raspunde? De ce? De ce m-a parasit...?
C: - Cine?
Ca: - Tata, de ce ma paraseste si el?
C: - Nimeni nu te paraseste.
Ca: - Dar de ce nu imi raspunde? De ce nu vrea sa vorbeasca cu mine?
I-am ridicat chipul in maini uitandu-ma in ochii ei.
C: - E 4 dimineata, probabil doarme.
Ca: - Nu vreau sa mai fiu singura..
C: - Nu esti singura.
Am ramas cu ea si probabil am adormit...
Ceasul a fost cel care m-a trezit. M-am uitat in jur cautand-o cu privirea pe Carolina insa nu era. Nimic din ce era aseara in jurul meu nu mai era. Eram in camera mea, in patul meu. Visasem? Dar nu se poate, era prea real.
Am iesit repede din camera intrand in cea a Carolinei insa nu era nimeni. Totul era in ordine perfecta. Trebuie sa fi fost doar un vis...dar...Am vazut receptorul pe jos langa fereastra. Asta nu insemna nimic, putea sa fi ajuns acolo din orice motiv. L-am ridicat de jos...
"Lasa-ti un mesaj dupa tonul sonor..."
Deci nu visasem.
Am coborat scarile in fuga. Carolina si Jon erau in salon vorbind despre cine stie ce. Cand ma vazut Jon si-a luat la revedere de la Carolina, sarutand-o pe obraz apoi a plecat.
Ca: - Buna dimineata, Chirs!
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #122 |
|
|
Buna dimineatza shi tzie...multzumesc pentru dedicatzie....chiar ca te`am batut la cap sa o pui....the question is....a fost real ce sa intamplat sau nu?Dak pui NEXT poate o sa vad ce se intamplat..i love this fiction....pune NEXTUL... 
|
|
| |
|
| #123 |
|
|
off...am inceput sa fiu dependenta d ficul asta chiar dak las comment-uri my rar sa stii k citesc....nu am mereu timp sa las comm-uri.sper k nu t superi... oricum mi s-a parut atat d ireala partea asta... in fine...sper k o sa pui in curand nezzt kiss sweet :*:*
_______________________________________
...7ways to...
...my name...
|
|
| |
|
| #124 |
|
|
Hay monikk..
|
|
| |
|
| #125 |
|
|
C: - Buna dimineata!
As fi vrut sa o intreb despre noaptea trecuta, daca era adevarat sau doar visasem dar probabil as fi parut prost. Trebuia sa uit...
Ca: - Poftim!
Mi-a spus intinzandu-mi o batista.
C: - Ai uitat-o la mine.
Era batista mea, i-o dadusem aseara. Era confirmarea pe care o asteptam. Deci nu fusese doar un vis.
Se uita la mine ca si cum ar fi asteptat sa spun ceva. Avea o privire atat de serioasa de parca ma mustra numai uitandu-se la mine. Ce am facut..?
Ca: - Esti pregatit?
C: - Pregetit? Pentru...pentru ce?
Ca: - Ai spus ca vrei sa te pregatesc pentru facultate, ai uitat atat de repede?
C: - Nu...
Imi vorbea pe un ton atat de sever, ma simteam ca un copil mic ce era certat pentru fapta sa. Dar eu nu facusem nimic cel putin nu cu intentie...
Ca: - Zi-mi cand vrei sa incepem.
C: - Eu nu am nimic de facut.
Ca: - Bine atunci. Asteapta-ma in biblioteca.
Am facut cum mi-a zis. Am urcat scarile cele mari pana sus, in biblioteca. Era imensa si pustie, se vedea ca nu mai fusese nimeni aici de ceva timp, dar cu toate astea praful nu se asezase nicaieri. Intelegeam de ce Carolinei ii placea mult biblioteca, era asemeni sufletului ei.
M-am asezat la o masa sprijinidu-mi capul in maini. Usa s-a deschis incet si Carolina a intrat cu niste carti in mana.
Ca: - Astea sunt manualele mele de anul trecut. Iti vor fi de ajutor.
S-a asezat langa mine deschizand o carte si cautand ceva in ea. Pe mine nici nu m-a privit. Era atat de concetrata asupra cartii, iar eu tanjeam atat de mult dupa o privire, un zambet, un semn ca ii pasa de prezenta mea.
Ca: - Vom incepe cu lucrurile de baza...
Timpul a trecut repede si in scurt timp uitasem ca sunt cu Carolina, incercam doar sa invat. Dar imi era atat de greu. Faputl ca nu imi continuasem studiile de mult timp se simtea. Nu mai cunosteam prea mult lucruri insa asta parea sa nu o deranjezepe Carolina. Sau cel putin nu o arata.
Ca: - Trebuie sa merg la facultate, continuam dupa ce m-a intorc, bine?
C: - Bine.
Am dus-o cu masina pana in fapa portii. M-a tratat cu aceasi raceala, nimic nu se schimbase de dimineata. De ce se purta asa cu mine? Si cat va mai continua? O zi radea, se termina plangand, iar urmatoarea zi era mai rece ca un cub de gheata.
Am bagat mana in buzunar in cautarea cheilor insa am gasit altceva. Era biletelul de la tatal meu, dar, dar cum ajunsese acolo? Puteam sa jur ca nu il pusesem in buzunar ci il aruncasem...ah...probabil mama il pusese acolo. Am vrut sa il arunc, sa scap de tot de el dar l-am desfacut citind printre randuri. Am observat sub mesaj o adresa si un numar de telefon, probabil erau ale lui. OAre la ce se astepta, sa ii fac o vizita? Sa ii spun ca dupa atata ani mi s-a facut dor de el si sa ii sar in brate?
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #126 |
|
|
n-ai pus km d mult,ma bucur k azi ai putut pune nici nu stiu c cuvite d lauda sa iti mai zic...fii cum ai fost si pana acum si sa scrii al fel de bn k pana acum
_______________________________________
...7ways to...
...my name...
|
|
| |
|
| #127 |
 B!0$T@R^*[Old fan]*^Din: Porchys Heart
Postari: 520
|
|
mah dar sa moara beta de nu astea fara th ... povestile is mai faine ..... dai bitche sisa dark
_______________________________________
Just loving death like him...
Just look at his angelic eyes
|
|
| |
|
| #128 |
|
|
ce super scrii,imi place povestea la nebunie deabea astept next-u....
_______________________________________
ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...
|
|
| |
|
| #129 |
|
|
super..sorry k nam mai pus comm da pastele asta..am fst plekta..orikum,imi pl fikul..e interesant..mai pune te rog
_______________________________________
Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| |
|
| #130 |
|
|
ce trist...eu totushi ash vrea sa ii ierte pe parintzii lui...acum nici macar nu jtiu dak sunt vinovatzii prea mult sau nu..HAY PUEN NEXTUL 
|
|
| |
|
| #131 |
|
|
Mi-a scos telefonul din buzunar si am format incet numrul de pe biletel. Nu am apasat insa butonul pentru apelare. Poate ca nu eram pregatit sa vobresc cu el sau poate imi era frica de reactia pe care o putea avea. M-am hotarat totusi sa ii scriu un mesaj...
"Buna, tata, daca cuvantul nu iti e strain atunci stii cine sunt. Nu vreau sa iti spun ca inca te urasc, nu asta e motivul pentru care iti scriu, ci as vrea sa te intreb cum te simti? Iti e bine acolo udne esti? Esti fericit gandindu-te la toate care s-au intamplat?"
Orice incercam sa scriu in plus, stergeam in secunda urmatoare. Nu mai stiam ce sa zic, poate as fi vrut sa sterg tot dar l-am trimis. Nu mai era cale de intoarcere.
Am privit pentru cateva minute ecranul telefonului, asteptam un raspuns cu toate ca mi-as fi dorit sa neg asta, dar biletul era de mult, poate nu mai avea numarul acesta de telfon sau cine stie ce alt motiv putea exista.
L-am pus in cele din urma la loc in buzunar si am pornit masina. Daca un prim pas a fost sa trimit mesajul tatalui meu poate urmatorul ar fi sa vorbesc cu mama mea. Ultima oara cand facusem asta nu ii dadusem sansa nici macar sa zica ca avea de spus...dar oare merita asta? Dupa tot ce mi-a facut, dar era mama mea si nimic nu putea schimba asta.
Am oprit masina in fata blocului meu. Aceasi atmosfera tacuta si pustie m-a intampinat. M-am dat ins jos din masina si urcat scarile mari de piarta din fata scarii. Am privit lista interfonului, erau aceleasi familii. am vrut sa formez numarul apartamentului meu dar cineva a deschis usa.
Era o fata cu parul blond ce vorebea la telefon. Sapca imensa ce o purta nu ii putea asunde insa in totalitate chipul ce l-as fi recunoscut oricand. Vocea ii parea total schimbata sa nu mai vorbim de stilul vestimentar dar era aceeasi persoan, vechea mea prietena. A trecut pe langa mine fara sa ma observe sau sa imi spuna ceva iar eu am afcut la fel. Am intrat in scara urcand treptele. Se pare ca drumurile vitelor noastre erau opuse si se pare ca va trebuie sa uit multe persoane pe care le-am iubit.
- Kim, vechea lui prietena...
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #132 |
|
|
offf....sper sa nu se indragosteasca de Kim ..next girl` 
|
|
| |
|
| #133 |
|
|
ana mai usor cu exprimarea,in caz k nu ai observat nu suntem la piata. "un kg de portocale ca altfel te bat mamaie" .monik imi place k personajele tale snt ff frumoase mai ales fetelemai pune te rog "next ca te bat"
_______________________________________
Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| |
|
| #134 |
|
|
girl, orice comnet mi-ati lasa eu oricum o sa va pun nerxtul luv ya :*:*
Am urcat si ultima treapta ce ma despartea de ultimul etaj. M-am apropiat de usa de la aprtamentul meu si am batut incet, poate cu teama. Nu s-a auzit nici un sunet, nici o miscare, poate nu era nimeni acasa. Am facut cativa pasi inapoi. Daca continuam sa fug nu voi rezolva nimic, nu de asta venisem aici.
K: - Pe cine cautati?
O voce inceata s-a auzit din spatele meu. Am intors capul. Era Kim. Am privit-o atent pentru cateva clipe si ea a facut la fel. Ma schimbasem atat de mult. nu ma recunostea? Sau nu vroia sa o faca.
C: - Kim...
K: - De unde imi stii numele? Ma cunosti?
C: - Nu, dar candva te-am cunoscut foarte bine. Tr-ai schimabt mult insa ai acelasi nume...
K: - Iti bati joc de mine? Cine esti?
C: - Nimeni, nu conteaza.
Poate ca se schimbase la exterior dar inauntru era aceeasi. Eram obisnuit cu tonul acesta, mereu imi vorbea asa. Dar stiam ca nu era cu intentie. Poate avea problemele ei.
A trecut pe langa mine sunand la usa.
C: - Nu cred ca e acasa, stii mai bine plec.
K: - E acasa.
C: - Dar nu trebuie sa faci asta pentru mine. Eu...stii..am...poate nu a vrut sa imi deschida...
K: - Fii serios, nu suni la usa la cineva daca nu ai un motiv.
Usa s-a deschis incet lasand sa se vada chipul balnd al unei femei. Era mama mea.
M: - Buna, Kim. Hai intra.
K: - Buna ziua. Mama mi-a spus sa va aduc asta. A spus in timp ce ii intinsese o geanta.
M: - Aa...apropae ca uitasem, multumesc. Esti cu cineva?
A ridicat privirea uiteandu-se la mine. A ramas uimita, fara sa mai spuna vre-un cuvant. Ma privea cu ochii ei blanzi in timp ce lacrimile ii inundau usor obrajii.
M: - Chris..
K: - Chirs?
Nu stiam ce sa spun. Kim ma analiza din cap pana in picioare, nu ii venea sa creada ca sunt acolo, in fata ei. Mama a pus geanta jos si s-a apropiat de mine. Mi-a mangaiat obrazul cald cu mana ei. Ce sentiment ma cuprinse. Nu ii mai simtisem de mult mangaierea si imi lipsise mult. Orice sentiment de ura, de razbunare pe care il simtisem pana atunci a pierit. Cum puteam ura fiinta pe care o iubeam cel miam ult, care mi-a dat viata? Am imbratisat-o puternic...
Nimeni nu isi mai gasea cuvintele, pana cand mama a spart tacerea.
M: - Haide-ti in casa, putem vorbi pe indelete.
K: - Defapt, eu am ceva de rezolvat, am venit doar ca sa va aduc astea.
M: - Sigur nu vrei sa ramai?
K: - Imi pare rau, nu pot.
A plecat fara sa priveasca in urma ei. Nu stiam ce sa cred, poate m-as fi grabit sa trac concluzii pripite. Am ramas singur, doar eu si mama. Sincer imi era frica sa intru din nou in casa, dar ea m-a impins incet. Totul era exact la fel cum il lasasem. Amintirile au inceput sa se deruleze in mintea mea asemeni unui film pe care doar eu il puteam vedea.
M: - Hai sa ne asezam.
M-am asezat pe canapea iar ea langa mine. Imi tinea mana intr-a ei privindu-ma neincetat. Ochii cufundati in lacrimi imi starneau amintiri din copilaria mea. Ma simteam bine si totusi rau in acelasi timp. As fi vrut sa ies de acolo, simteam ca ma sufoc, dar in acelasi timp vroiam sa raman. In mine avea loc o lupta, intre ratiune si sentimente, nu stiam de cine sa ascult...
M: - Asculta-ti inima intotdeauna. Daca ea te-a chemat aici atunci ascult-o...
Mereu stia ce gandesc si ce era in sufletul meu insa acum ma uimise. Am hotarat insa sa o ascult.
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #135 |
|
|
m`ai lasat fara cuvinte.next plz
_______________________________________
Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| |
|
| #137 |
|
|
deci nu am cuvinte sa iti spun cat de mult imi place fikul tau,e atat de original vreau nextul
_______________________________________
bye bye
|
|
| |
|
| #138 |
|
|
Hay monik pune nextul te rog...ca abia ast sa vad ce se intampla.....
|
|
| |
|
| #139 |
|
|
C: - Nu prea stiu de ce am venit aici...
M: - Conteaza numai ca ai venit. Chris, ce mare te-ai facut, lasa-ma doar sa te privesc. Ohh, mi-a fost atat de dor de tine.
C: - Minti! Daca ti-ar fi pasat de mine nu s-ar fi intamplat nimic.
M: - Iarta-ma, te rog! Te implor, iarta-ma! Daca as putea intoarce timpul..
C: - Daca, bine zis, daca, dar asta nu se va putea intampla niciodata, drept urmare niciodata nu iti vei putea repara greseala din trecut.
M: - Cat ai crescut...
Fiecare lacrima ce ii curgea pe obraz ma durea, o simteam arzandu-ma in interior dar in acelasi timp nu insemna nimic, nu putea schimba nimic.
Un moment de tacere s-a lasat intre noi pentru cateva clipe.
C: - De ce mi-ai pus biletul acela in buzunar?
M: - Era o ultima sansa...
C: - Ai stiut ca nu voi putea rezista..
M: - Ai fost la el?
C: - Nu, nu am indraznit, i-am trimis un mesaj la numarul de telefon pe care il lasase. Nu mi-a raspuns insa. Vroiam sa te intreb daca si-a schimbat numarul.
M: - NU iti pot raspunde. Nu am mai vorbit cu el de 4 ani...nu mai stiu nimic de el, nici daca mai e printre noi.
Vorbele ei sunau ca un ecou in mintea mea. Gandul ca ar fi putut muri ma ranea mai tare decat as fi crezut. De e mie trebuia sa imi pese de el dar lui de mine nu? Poate ca si eu as fi putut sa mor de mult si poate ca acum as fi fost intr-un loc mai bun, i-ar fi pasat oare?
M: - Dar poti sa verifici adresa...nu ai ce pierde.
C: - Pate, insa nu sunt pregatit sa il vad.
M: - Daca e sa tot amani asa nici peste 20 de ani nu vei fi. Viata nu ne intreaba niciodata daca suntem pregatiti pentru ceva..
C: - Daca e sa se intample se va intampla...
Ma uitam in jurul meu...totul era la fel si totusi ma simteam de parca as fi fost pentru prima data in locul acela. Totul era incarcat cu amintirile copilariei mele, si in acelasi timp imi parea atat de strain. Nu mai era de mult "acasa".
M: - Vrei sa vezi camera ta? Am pastrat-o exact la fel in speranta ce te vei mai intoarce...
C: - Vrei sa raman aici?
M: - Chris, esti fiul meu, te iubesc mai mutl decat orice si as vrea sa te stiu langa mine...
C: - Ciudat ca pana acum nu ai simtit nimic din toate astea. Nu ai stiut atati ani unde sunt, ce fac, daca mai traiesc...si acum imi spui ca ma vrei langa tine?
M: - Imi pare rau, ai dreptate....dar macar spune-mi unde stai..
C: - Imi e bine acolo unde sunt...ar trebui sa plec.
M: - Cum vrei. Poti oricand sa vii aici, usa mereu iti va fi deschisa.
C: - Bine...sper ca nu cum mi-a fost si pana acum..
M: - Nu crezi ca m-ai ranit destul? SUnt vinovata, stiu, nu imi voi ierta asta niciodata dar crede-ma ca e destul...
C: - Plec...
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #140 |
nena.FikMasterDin: far away
Postari: 558
|
|
nu stiu daca ai avut vreodata impresia ca traiesti doua vieti... desi numai una din ele e reala... cealalta exprima cu adevarat cine esti...
poate nu are sens ce spun.. insa e ca si cum as iesi din povestea ta.. si m-as privi acum incercad sa scot doua cuvinte .. si mi-e imposibil....
ficul tau ma despinde de lume.. cu totul...si daca ar fi sa traiesc in pielea personajului tau poate ca as fi spus aceleasi lucruri....
incerc sa spun ceva care sa aiba logica si eventual ceva care sa te faca sa razi sau sa plangi cand ai sa citesti comnetul... si totusi sunt inca in poveste... si crede ca daca m-as intreba cineva cum ma cheama i-as spune ...Chris... e baiat dar ce simte el e uman.. si suferinta se simte la fel ..indiferent daca esti fata sau baiat...
e ca si cum as fi avut o viata anterioasa si acum desi nu-mi mai amintesc nimic.. cand citesc ficul tau.. ma incorc acolo... ma simt vie...
e drept ca am lipsit ceva timp.. ca nu am mai lasat nici un coment.. insa impactul pe carel are ficul tau asupara mea e acelasi ca atunci cand am citit prima fraza...
daca ai fi trait 100 de ani nu ai fi putut scrie asa cum scrii acum... e ca o poveste spusa e bunica... dupa ce a trecut prin lucruri pe care numai ea si dumnezeu le stie...
nu pot nici macar sa plang... sau sa exteriorizez in vreun fel ceea ce am simtit cat am citi...
a fost deja a doua intalnire cu mama lui.. si totusi sufletul ii e atat de incarcat de sentimente.. de lipa cu el insusi... poate ca asta se trannsmite... asta are impact...
sper sa fiu mai lucida data viitoare si sa-ti las un coment din care sa intelegi cat de mult imi place ficul asta... e si singurul pe care-l citesc...
ma simt norocoasa ca am avut ocazia sa-l citesc.. sa invat ceva din el...
gata.. nu mai spun nimic... mi se impleticeste limba in gura.... poop si ... jos palaria..sunt pitic pe langa tine... .
_______________________________________
After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| |
|
| #141 |
|
|
m-ai lasat fara cuvinte sunt cele mai frumoase lucruri pe care putea sa mi le zica cineva vreodata....multumesc mult :*:* imi cunosc talentul insa niciodata nu te voi putea intrece
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #142 |
|
|
off.mie mila de mama lui...sufera din cauza lui chris........dar pate chris o pune la incercare ca sa vada dak merita sa se intoarca la ea..ji pune te rog ji sa vedem ce mai face tatal lui..dak mai e printre ei sau dk sa dus sa se culce NEXTUL DOMNISHOARA ..
|
|
| |
|
| #143 |
nena.FikMasterDin: far away
Postari: 558
|
|
eu acum imi dau seama ca ti-ai schimnat numele.. credeam ca esti altcineva.. tocmai ti-am comentat..comentul.. lasat la fucl meu..merci pt cuvinte.. poop..a a ..sooper ficul.. nu-ti mai spun...
_______________________________________
After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| |
|
| #144 |
|
|
ji nici eu numai trebuie sa repet la infinit E SUPERB...pune nextul te rog mult mult...ji dak te induri sa ne pooi shi o dedicatzie speciala amandorora...p00p shi asteptam nextul cu nerbadare...
|
|
| |
|
| #145 |
|
|
sunt dark_soul mi-am schimbat doar numele scriu nextul imediat,,, ms ca cititi :*:*
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #146 |
|
|
S-a uitat la mine ca sicum ar fi fost ultima oara cand ma vedea. Probabil daca ar fi fost dupa mine as fi pelcat de acolo si nu m-as mai intors niciodata si cu siguranta stia asta, dar ceva ma facea sa ma razgandesc. Am plecat fara sa ii mai zic vre-un cuvant, nu ar mai fi avut vre-un sens, nici un cuvant nu ar fi putut exprima ceea ce simteam eu atunci. Am coborat incet scariile incercand sa ma gandesc la tot ce s-a intamplat acum cateva minute. Ma simteam ca si trezit dintr-un vis, intrebandu-ma daca totul a fost real sau doar o iluzie...
Am urcat in masina, insa cand am vrut sa scot cheile din buzunar am dat inevitabil peste acel bilet. Aveam o senzatie de deja-vu, nu era prima oarca cand mi se intampla asta si in fond biletul acesta ma aduse-se aici, poate era un semn. Trebuia sa il ascult dar in acelasi timp nu ma simteam pregatit sa ma intalnesc cu tatal meu. Im iera frica, de reactia lui, de a mea, de tot ce tinea de asta...Am deschisa insa biletul uitandu-ma la adresa, nu era departe de aici.
dar lui nici nu ii pasa de mine, mie de ce trebuie sa imi pese? nici macar nu s-a sinchisit sa imi raspunda la mesaj, s ama sune, sa imi dea vre-un semn ca inca mai tine la mine catusi de putin. Il urasc pentru asta, pentru ca ma lasa sa ma cert cu mine insumi. Pentru ca de cand am primit acel bilet ma mint de unul singur cautand orice motiv pentru ai scuza purtarea.
Daca el nu va face nimic, eu trebuie sa rezolv asta, odata pentru totdeauna. Am pornit, deci, spre adresa indicata pe bilet. Nu a durat mult pana sa ajung.
Era o casa nici modesta dar nici prea luxoasa, era potrivita. Am ezitat putin ramanand pentru cateva clipe in masina dar cev aparca ma impingea de la spate. Am cibirat, mergand pe drumul ingust spre usa de la intrare. Am privit in jur cautand cu privirea pe cineva, insa nu era nimeni. Am apasat cu mana ce imi tremura butonul soneriei ce a scos un zgomot scurt. Nu a durat mult si cineva mi-a deschis usa. Era o doamna nu prea invarsta, micuta de statura, imbracata intr-o rochie albastra cu dantela. M-a privit putin mirata, iar eu am facut la fel. Eram amandoi la fel de surprinsi. Probabil nu astepta oaspeti iar eu nu ma asteptam sa imi deschida ea.
X: - Cine esti?
C: - Aaa...aici locuieste Martin Ashton?
X: - Imi pare rau insa domnul Ashtom a decedat in urma cu cateva zile. Imi puteti spune cine sunteti?
Cuvintele ei imi rasunau in minte. Nu imi venea sa cred ceea ce auzisem. Mi-a luat atat de mult sa ma hotarasc sa il vizitez incat acum e prea tarziu...
X: - Esti bine?
C: - Da, da, cred...
Trebuia sa fie un vis si totusi era realitatea. Auzisem clar ceea ce imi spuse dar nu imi veanea sa cred. Parea imposibil, nu putea fi adevarat...
X: - Sunteti ruda cu el?
C: - Sunt fiul lui...
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #147 |
|
|
off..ce trist..saracul chris....imi pare rau pentru tatai lui..pune te rog nextul :*:*:*:*kiss..
|
|
| |
|
| #148 |
|
|
X: - Scuza-mi curiozitatea dar ma asteptam sa stii...
C: - Am fost plecat o perioada, m-am intors sa il vizitez pentru prima data.
X: - Imi pare rau ca a trebuit sa iti dau o astfel de veste. Te pot duce insa sa ii vizitezi locul de veci.
Cuvintele ei pareau atat de reci incat simteam fiorii pe sira spinarii. M-a condus prin cimitir spre mormantul tatalui mei. Se simtea inca mirosul pamantului praspat si umed iar in jur catvea lumanari mai ardeau inca.
X: - Cred ca vrei sa fii singur.
C: - Da, multumesc.
X: - Macar atat puteam sa fac si eu.
A plecat lasandu-ma singur. De ce a trebuit sa se intample asta? De ce nu am avut sansa sa ii zic macar un ultim cuvant, sa imi adio de la el. Toate gandurile si ura oe care o simtisem pana atunci s-au sfaramat. Am fost atat de orbit de ura pe care i-o purtam incat cand m-am hotarat sa il iert a fost prea tarziu. Acum nu mai e aici, niciodata nu ii voi mai putea spune cat il iubesc.
O lacrima s-a desprins din ochii mei, alunecandu-mi usor pe buze apoi a cazut pe pamant asemeni unei sarutari.
C: - Iarta-ma tata, daca as fi stiut, daca as mai putea face ceva acum. Nu am avut timp nici sa imi iau ramas bun, timpul isi urmeaza cursul fara sa ii pese de ce lasa in urma, vita se scurge si tot ce mai ramane sunt amintirile. Nu pot sa cred ca de acum cuvantul "tata" ca insemna doar o amintire pentru mine. Iarta-ma...
Ma simteam vinovat si o victima in acelasi timp. nu era vina mea pentru ceea ce se intamplase insa ar fi putut fi altfel. Am invatat cea mai importanta lectie dar nu exista alta cale. De ce totul trebuia sa fie atat de crud?
Linistea a fost insa intreruota de soneria telefonului. Era Carolina. Doamne, uitasem complet de ea, trebuia sa o iau de la facultate, dar ma simteam atat de slabit.
C: - Alo?
Ca: - Am vrut sa iti spun ca sunt acasa, nu e nevoie sa vii sa ma iei. Ramai acolo cat timp vrei.
Am ramas putin surprins.
C: - "Acolo"?
Ca: - Stii la ce ma refer.
Dar de unde stia?
Nu mai puteam sta insa. Imi facea mai mult rau decat bine sa ma aflu acolo. M-am urcat in masina si am pornit spre casa. Toto cheful imi pierise, ma simteam inutil si lipsit de puteri.
Am urcat scarile intrand in camera mea. Nu mai vroiam sa stiu de nimic si de nimeni...
Usa s-a deschisa insa incet si cineva a intrat in camera. Nici nu mi-am intors privirea sa vad cine e, nu imi pasa. Am simtit cum se apropie de mine, in cele din urma ajungand langa mine.
Ca; - Vrei sa amanam lectia?
Uitasem complet de asta, nu ma simteam capabil sa invat ceva in momentul acela dar poate era mai bine sa ies din starea asta.
C: - Nu, putem incepe cand vrei.
Am urmat-o pana in biblioteca si m-am asezat la aceasi masa ca si dimineata. A inceput sa vorbeasca despre anumite carti insa nu puteam intelege ce spune. Gandul imi era cu totutul si cu totul in alta parte.
C: - De unde ai stiut unde sunt...?
Ca: - Am fost azi la mama si te-am vazut. Trebuia sa mai ramai daca vroiai.
C: - Nu, ma simt mai bine aici. Oricum, nu mai conteaza, continua.
Ca: - Ce am spus inainte sa ma intrerupi?
C: - Aa...despre...ah...nu stiu...
Ca: - Chris? De ce ai vrut sa faci asta? Nici macar nu ma ascultil...
C: - Imi pare rau...am vrut doar sa...nici nu stiu...
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
| #149 |
|
|
off..ce trist..saracu chris...mi`e mila de el...dar totushi,unde statea mama lui carolina??
|
|
| |
|
| #150 |
|
|
in cimitir e moarta...a fost la mormantul mamei ei
_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!
...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| |
|
