Filehost.ro - gazduire fisiere
Best TH fans
Forumul celor mai mari fani Tokio Hotel!
Nou pe simpatie:
Ank_beleaua la Simpatie.ro
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
35 - 51 ani
Best TH fansReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Best TH fans / Your story / My dream Pagini:  1 2 Moderat de "y"-LoveyKins!._o^14^, **CrAzzY~gRL**, =Shyummkums!!Lil`Pumpk*n=
#1
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Am tot citit povestile voastre si m-am hotarat sa scriu si eu una,sper sa va placa si...astept critici si bineinteles sa imi spuneti daca am talent sa nu si daca merita sa mai continui povestea

Cap 1

O lumina se aprinde usor si un bas zgomotaos de chitara strapunge multimea cu un sunet asurzitor.Urmeaza apoi un ritm rapid ca scos din iad,acompaniat de tobele ca pe jar si de o alta chitara care sustinea basul.Ceata artificiala inunda scena si in umbra apare o silueta ce ingana niste versuri mirifice despre pierderea vietii si cat de mult inseamna aceasta pentru personajul in suferinta.Multimea parca innebunise de incantare la auzul melodiei si al vocii calme,dar patrunzatoare a interpretului;toti voiau sa fie pe scena alaturi de formatia lor preferata de rock,iar…
-Kio!…Kio!Trezeste-te,e timpul sa mergi la scoala!
-Da,mama!…Imediat!
Fata se ridica usor din pat si-si duse mainile la ochi.”A fost doar un vis,nimic adevarat!Nu va fi niciodata altceva decat un vis…”Arunca o privire spre chitara ei,ce zacea aruncata intr-un colt al camerei si se imbraca in graba:o pereche de jeansi rupti ,un tricou inchis la culoare si o pereche de bocanci negri,totul asortat cu vreo cateva bijuterii din argint si un machiaj strident negru.Lua in graba ghiozdanul de pe birou si se grabi spre scoala,unde,ca de obicei va intarzia la prma ora si va fi nevoita sa asculte iar si iar cicalelile profesorilor si apoi plictiseala totala si aceleasi lucruri im fiecare zi:Invatati!Invatati!Invatati!”Oroare!”
Era si un sfert cand ajunse ea in clasa si asta datorita faptului ca pierduse notiunea timpului stand si uitandu-se  la afisul mare de peste drum,care prezenta cea mai iubita trupa rock a momentului intr-un concert ce va avea loc in oras peste o saptamana.Asa ceva era incredibil,iar ea stia prea bine acest lucru,doar adora formatia aia,dar problema era ca acum ea era la scoala si trebiua sa astepte pana la sfarsitul orelor pentru a se duce la tatal ei si a-I cere bani de bilet,doar nu-si va chletui ea banii…Merse spre locul ei  in banca,dupa ce se scuza de intarziere,si ramase pe  ganduri-ca de obicei.
-Ai vazut??!!”The Vampires”vor tine un concert la noi in oras,nu e minunat,Kio!!?
-Daaaa..mmm..e tare!
-Nu te bucuri?
-Ba da,Eiga,doar ca…nu stiu,azi nu sunt in toane prea bune.
-S-a intamplat ceva?
-Nimic,asta e problema,mereu se intamla acelasi lucru,in fiecare zi,…m-am plictisit!
-Tu esti de vina,nu faci nimic altceva decat sa stai in casa,sa inveti ,sa asculti muzica si sa canti la chitara.
-De parca ai putea sa faci altceva…!
-Cred ca acest concert va fi un bun prilej sa te mai distrezi si tu.Ce zici?
-Sa mergem in clasa,s- sunat!
-Ca de obicei…
Din banca sa de la fereastra,Kio putea vedea tot ce se petrecea afara,iar afisul acela mare parca nu-I dadea pace,il privea continuu si se gandea la visul ei de seara trecuta,l visul ei din fiecare seara,care era acelasi si acelasi,iar si iar.Cu chiu cu vai trecu si aceea zi groaznica de scoala si fata simti ca renaste cand iesi in ploaia calma si calda a unui inceput auriu de toamna.Privi catre norii plumburii si grei ce au imbracat cerul cu o manta de veselie,cum ii placea ei sa spuna,pentru ca ploaia pe ea o inveselea si o calma.Hotari ca inainte sa mearga pe la tatal sau sa se mai plimbe putin.Cutreiera strazile inguste si umede ale Berlinului,vazand si simtind cum absolut totul ii era strain:oamenii,cladirile,strazile,nimic nu era ca in orasul ei natal,acolo unde crescuse si acolo unde apartinea cu adevarat;uneori statea si se gandea la frumustetile acelor locuri,la legendele ce te fermecau cu misterele lor si la prietenii sai pe care I-a lasat in urma,departe,tocmai in indepartatul Kyoto,doar pentru a veni aici acum 3 ani,ca nici jumatate de an mai tarziu parintii sai sa se desparta.In mintea ei era o invalmaseala totala,un amestec de fericire mahnita,un vis pe punctul de a se stinge si o ura ce creste mereu.
Fara sa-si dea seama ajunse in fata companiei tatalui sau.Inainte sa intre masura imensa cladire cu privirea si-si aduse aminte de vremea cand inca era in costructie si ea avea inca o familie,apoi a aparut acea femeie in viata tatalui sau,ca mai apoi sa rezulte un divort intre parintii ei.”Ce caut eu aici?Tu nici macar nu meriti atentia mea!”Se intoarse si o rupse la fuga,indreptandu-se spre casa,unde ca de obicei este singura mai tot timpul,dar pe Kio nu o deranjeaza acest lucru.Se schimba de hainele udate de poaie si se apuca de teme,pe care le termina foarte repede,cum altceva nu prea avea de facut,se apuca sa cante la chitara si chiar sa inventeze melodii cat mai diferite ca sonoritate.
-Kio,am ajuns acasa!
Era mama ei,care se pare ca se intoarse de la serviciu si era destul de fericita.Oricum sa nu va ganditi ca daca avea doar mama,fata nu avea bani,pentru ca sa stiti ca traia chiar foarte bine si nu-I lipsea absolut nimic.
Kio statea pe jos in camera ei cand mama sa intra si-I intinse un plic micut.
-Ce-I asta?
-Azi e ziua ta,Kio!Ce poate fi?
-A…un cadou……
-Nu chiar!Stiu ca nu-ti plac cadourile si nici sa-ti petreci ziua de nastere,asa ca ia-l drept un lucru folositor pe care stiu ca ti l-ai dorit….Hai,ia-l!
Fata il deschise si ramase uimita:erau doua bilete la concertul celor de la The Vampires.O sclipire de bucurie ii aparu in ochi si vru sa-I multumeasca mamei pentru cadou,dar ea nu mai era in camera.Se ridica si merse pana in camera alaturata:
-Multumesc,mama!
-N-ai pentru ce!Cand ai nevoie de ceva sa-mi spui,nu ma mai lasa sa ghicesc!
-Adica?
-Te-am vazut azi cum te uitai la afisul ala!
-Daca ai fi stiut ce se intampla,nu mi-ai fi luat doua,oricum,mersi!
Toata noaptea se gandi la cele doua bilete.”Nu-si are rostul cel de-al doilea,eu nu am nici un prieten in afara de Eiga si ea are deja bilet.Dar asta nu e vina mea,nu-s eu de vina ca ei nu ma accepta pentru ca-s din alt neam.Am incercat mereu sa ma adaptez la cerintele lor,doar ca niciodata n-am reusit.Sunt atat de diferiti de mine,sau eu prea diferita de ei ,cum a-I lua-o tot acelasi rezultat da si acela-I ca n-am nici un prieten aici!”

         -Va urma-(bineinteles daca veti crede ca merita)


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#2
** H3nR!3Tt@ **
>[V*I*P]<
Din: Visul frumos
Postari: 1701
e zooper...hai cu nextul

_______________________________________


bye bye

 
   
#3
SiMo_BiLlUtZa
>[V*I*P]<
Din: hell...:->
Postari: 1421
  m-ai lasat muta....e foarte frumos....ai multa imaginatie si e perfect hai pune next    

_______________________________________


 
   
#4
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Wow!Ma bucur ca va place!! =D

Cap 2

-Mai este o zi pana la concert,e extraordinar,de-abia astept sa-l vad pe DarenZ!
-Chitaristul?
-Da!!!
-Eiga,nu vreau sa-ti spulber visele,dar tu stii cata lume va fi la concert si apoi el e un star care nu lociueste aici si…
-Poate,dar avem locuri in pimul rand!
-Of!Cum zici tu…Macar ai vrea sa nu mai topai,esti pe strada si toata lumea se uita la tine!
-Bine,dar sa stii ca sunt fericita!…Tu de ce esti suparata?
-Nu-s suparata,doar ca asta imi aduce aminte de vremurile in care mergeam cu prietenii mei din Kyoto la tot felul de concerte…
-Era grozav,nu ?
-Da,era tare!
-Acum va fi si mai tare,pentru ca vei merge cu mine si acum eu tin locul tuturor bunilor tai prieteni!
Kio zambi trist.
-Multumesc!Esti o buna prietena…
Chipul Eigai deveni trist si ingandurat.
-Vreau sa te fac sa dai o sansa acestor locuri,acestor oameni!Vreau sa te fac sa-mi dai mie o sansa sa-ti devin cea mai buna prietena,sa ai incredere in mine,dar tu respingi totul,in vorbele tale se simte nesiguranta cu care dezvalui orice detaliu ce te priveste.Kio vreau sa stii ca poti avea incredere in mine si ca oricand imi vei cere ajutorul.ti-l voi da.Sincer m-am saturat sa te vad cum suferi si tanjesti dupa ceva ce s-a pierdut demult,gandeste-te ca ai un nou inceput in viata,un inceput pe care multi si-l doresc si nu e prea tarziu sa-l incepi.Gandeste-te bine!
Kio se opri si o privi pe Eiga cu uimire si in acelasi timp un zambet fortat ii aparu pe chipul suav.
-Nimeni nu mi-a mai spus asta pana acum,dar ar trebui sa intelegi ca nu eu nu dau o sansa acestor oameni,ci ei mie!
-Nu-I adevarat,doar ca tu nu stii sa te integrezi,sa te faci cunoscuta!
-Cunoscuta?Te rog!
-Vino…Haide,vino aici!
Eiga o conduse in fata unei oglinzi.
-Zi-mi ce vezi!
-Pe mine,ce-as putea vedea altceva!?
-Uita-te mai bine!Priveste-te!
Kio se uita ceva timp in oglinda si-si dadu seama ca nu este urata,asa cum credea ea.Avea un chip alb,cadaveric,tras,dar alcatuit frumos cu buze trandafirii,ochii sai verzi,ce pareau atat de deschisi la culoare datorita machiajului negru ce-I inconjura,iar parul sau lung si negru,cu bretonul  ce se intretaia in mijlocul fruntii,tuns neregulat,unele fire ajungandau-I pana la nas,parea desprins dintr-o poveste.Isi dadu seama ca nici grasa nu era,ba chiar era foarte subtire si avea un corp frumos.Isi duse mainile si-si atinse fata,intorcandu-se spre prietea sa.
-Dar,nu sunt asa cum credeam mereu.M-am uitat de mii de ori in oglina si nu mi-am dat seama niciodata ca nu arat rau…E fantastic…Wow,e tare!
-Trebuie sa ai incredere in tine,Kio!Incredere in aptitudinile tale.
-Eiga,esti cea mai buna prietena pe care am avut-o vreodata!


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#5
byank
^*[Old fan]*^
Din: de sub-patul lui tom :D
Postari: 528
super tare....ce pot sa zic...bravo...BRAVO....pune next-ul...  

_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!


 
   
#6
Baby Jane
Pe lista neagra
Postari: 1363
imi lace mult,sti sa povesteshti....Poop..astm nextul

 
   
#7
*:Sk8eR-G!rL:*
^Mega^fan^
Din: myself
Postari: 435
da...ai mult talent...super cool asteptam nextu

_______________________________________


Am ramas acum,aici/Un suflet pustiit pe veci/Astept un glas,o voce sa aud/Sa ma trezeasca din abisul in care am cazut/Nemarginitul vis care ma prinde/Cu ghiarele infunitului ma cuprinde/Ma dunce departe`n pustiu/Si ma va lasa acolo,stiu/Intr`un loc ferit de lume,/Ca`tnr-un casm cu zane bune/Azi sunt una dintre ele,/In acel loc ferit de rele!

 
   
#8
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Cap 3

Forfota mare in centrul Berlinului sambata seara:o mare de tineri asteapta cu nerabdare sa inceapa concertul celor de la “The Vampires”,in timp ce Kio si Eiga isi fac loc sa ajunga in primul rand,chiar in fata scenei,amandoua imbracate sumbru in corsete negre.Dupa 20 de minute total tensionate,intr-un sfarsit pe scena apare tobosarul acompaniat de cei doi chitaristi,multimea innebunind la vederea lor.Concertul incepe cu doua bassuri lungi de chitara,dar vocalistul tot nu a aparut.Se aud primele versuri din spatele scenei,ca mai apoi Jack sa apara in scena printr-un salt,de undeva de sus.A fost o euforie totala timp de 3 ore,in care formatia nu a avut stare,sarind,tipand si cantand alaturi de fanii invitati pe scena.
-A fost supeeeeeerr tareeeeeeeeeee!
-Sunt de acord cu tine!Pe unde mergi acasa?
-Pe aici!
-K!Vin si eu pe-aici!
-De-abia astept ziua de maine,ai auzit,ai auzit?!!
-Ca mai raman cateva zile in oras sa-l viziteze?Normal ca am auzit!!!!
-E tare rau de tot,iti dai seama,il pot intalni pe DarenZ in persoana si sa-i cer un autograf si chiar sa vorbesc cu el!!!!!!!!!!AAA,e atat de tare!!!!!!!!!!!
-Trist!
-Poftim?
-Pentru el,nu va mai putea scapa de tine,Eiga.Saracul,mi-e mila de el!!!
-De parca de tine ar mai putea scapa Jack...!!!
-Ce??????!!!!!!!!!Mie nu-mi place Jack!
-Nuuuuuuuuuuuuu!!!!!!!!DELOC>>>
-Vorbesti tampenii!!Sa stii ca ..
Fetele si-au continuat discutia pana au ajuns in fata casei lui Kio.
-K,,deci ne vedem maine!
-Da!Noapte buna,Kio!
-Si tie!
..................
-Mama!!!!!!!!!M-am intors!!!!!!!....Mama???!!
Kio ramase incremenita in dreptul usii si un fior rece ii strabatu sira spinarii:mama ei zacea intinsa pe podea fara rasuflare.Se napusti asupra ei si o zgalti zdravan,in timp ce siroaie de lacrimi ii brazdau obrajii.
-Mama,ce s-a intamplat???Trezeste-te!!!
Forma repede numarul  pentru a chema salvarea,incercand intre timp sa-si trezeasca mama
........
-Nu mai are rostul sa o ducem la spital,e moarta!
Lui Kio i se paru ca un cutit i-a strapuns inima la auzul acelor cuvinte,abia mai putand respira.
-Imi pare rau,unde...
-Minti,nu e adevarat,doar minti!!!!!!!!Mama mea nu a murit,siroaie de lacrimi ii curgeau pe fata.Nu are cum sa moara,ma intelegi!!!!!!!!!!???
-Imi pare rau,dar mama ta suferea de o boala grava si se pare ca a facut un atac de cord.Te rog sa te calmezi putin,am nevoie de niste date si....
Kio ii arunca o privire ucigatare de parca el ar fi de vina pentru moartea mamei sale si se lipi de perete,alunecand in jos si cazand in genunchi.Ochii ei pareau sa aiba o ceata pe ei,fata pierzand contactul cu realitatea si intrand in lumea ei din trecut,amintindu-si de mama ei si cate lucruri facuse aceasta pentru ea.Doctorul se straduia in zadar sa o trezeasca,deoarece ea parea sa vada prin el.
-Hey,revino-ti!
Dintr-o data,fata il lovi usor peste mana,creandu-si drum sa se ridice si sa inainteze pe hol.
-Unde te duci?Stai ce...?
-Nu te priveste pe tine!
Vorbele ei erau reci si goale,in ochi citindui-se durerea.Lua mobilul de pe masa si forma un numar.
-Alo!Buna,Kio...!
-A murit mama!
Kio abia se abtinea sa nu planga ,insa se stapani si inchise telefonul imediat.
-Va veni cineva sa va ajute!La revedere!
Fata iesi in strada plimbandu-se fara sa stie pe unde.De suparare nici nu mai putea sa planga,nici nu stia cum sa reactioneze.Totul ii provoca o stare de scarba a tot ce exista,nu-i mai pasa de nimic.Era atat de confuza incat nici nu mai stia daca traieste sau viseaza...Toata viata ei acum nu mai avea sens,singura fiinta pe care o iubise cu adevarat murise si o data cu ea si dorinta de viata a lui Kio.Nici nu-si dadu seama ca ploaia rece ii lovea fata ei gingasa cu putere si  vantul  rece batea cu putere,singurul lucru pe care-l putea simti  era un gust amar in gura si faptul ca ar pluti undeva in spatiu.Se indrepta catre piata centrala a orasului,unde se aseza pe o banca uda,dar si hainele ei erau la fel asa ca nu avea de ce sa se fereasca.Lasa privirea in jos si tresari usor cand prin ropotul dulce al ploii auzi fragmente dintr-o melodie foarte cunoscuta.
-The Vampires!murmura fata
Zdrancanitul ala de chiatra parca o reinsufletea si cu fiecare nota pe care o auzea,trupul i se incalzea.Se ridica si privi catre o ferestra deschisa de unde venea sunetul.
-Am pentru ce trai...Am un vis de implinit,iar tu ma vei ajuta si me vei sprijini de acolo de unde esti,nu-i asa mama!!?
                                      -Va urma-


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#9
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Se pare ca acest capitol nu a fost prea reusit,oricum sper sa va placa macar urmatorul si daca nu,sa-mi ziceti ca sa nu mai postez degeaba.

Cap 4

In intunericul noptii,Kio se intoarse acasa stiind cat va suferi daca va vedea trupul mamei ei sau daca-i va mai spune cineva ca a murit...pentru ca de fapt ea nu a murit,doar a plecat intr-o lunga calatorie spre tara spiritelor si inca ceva,ea va ramane mereu in inima si in amintirile fetei si apoi va putea vorbi cu ea in vis si cand ii va fi prea dor se va uita la o fotografie si ii va mirosi parfumul,doar ca asta nu va dura pentru totdeauna...se va intalni cu ea candva si atunci nimeni si nimic nu le va mai desparti...niciodata!
Voci se auzeau din toate partile cand ajunse in fata usii.O deschise usor si ezita un moment sa intre,dar isi facu,curaj.Trase adanc aer in piept si voii sa deschida usa cand o voce subtire de femeie se auzi.Ramase ca o statuie si simti cum sangele incepe sa-i irige venele prea repede...vocea aceea pe care o ura atat de mult si care dupa parerea ei ar fi trebuit sa moara in locul mamei ei....Impinse usa cu putere,izbind-o de perete si atragand toate privirile asupra  ei .Cauta cu privirea persoana aceea increzuta care dadea ordinea la ea in casa si care-i distruse viata intr-un fel...
-Ce naiba cauti tu aici??se rasti Kio la ea apasand pe fiecare litera a cuvantului “naiba”.
-Kio,scumpo,imi pare atat de rau pentru tine...Stiu ca ti-e greu si ca...
Kio incepu sa rada cu putere,toti privind-o cu uimire,neintelegand ce e de ras in faptul ca ti-a murit mama si cineva vrea sa-ti spuna condoleante.
-Tie iti pare rau??Tie....??!!Dispari din casa mea!!!Ti-a dat cineva voie sa intri,te-a chemat cineva,te-a rugat cineva sa organizezi inmormantarea mamei mele??
-Da,Kio,eu am rugat-o!din spatele femeii blonde,se ivi un barbat cu ochii verzi si parul saten si cu trasaturile fetei asiatice.
-Si tu???Tu ce cauti aici,ma rog?!
-Cum ce caut aici,Kio?Sunt tatal tau,e normal sa fiu aici!
-De ce?..nu,nu raspunde,stiu!Ai venit sa razi de mine,sa te bucuri ca mama a murit si sa-mi dai in nas ca ai scapat,nu?
-Ce....?
-Si de ce vrei sa organizezi o inmormantare,de ce sa cheltuiesti??
-Kio...!!
-Nu,nu va fi nici o inmormantare!!!Trupul mamei va fi incinerat si cenusa-mi va fi data mie,iar voi doi nu veti mai fi aici peste un minut!De ce?Pentru ca asa vreau eu!!!
Kio era nervoasa si nu voia decat ca cei doi sa dispara din casa ei si sa o lase singura.Isi facu loc sa treaca aproape daramand-o pe noua sotie a tatalui sau si tragandu-i lui un cot zdravn,dupa care intra in camera sa s incepu sa-si faca bagajul...
                 -Va urma-(depinde de ce credeti voi despre fic)


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#10
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
ok...se pare ca am dat-o in bara cu povestea mea    

_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#11
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
cum sa o dai in bara? e soooper...   iti spun sincer..pt ca nu vad dc as minti.....pune nextul....pls   hai       

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#12
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
mersi diana!ma bucur ca iti place!voi pune next-ul in seara asta!

_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#13
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
bravo hiei...e foarte frumoasa povestea......trebuie sa o continui neaparat.....cum adica ai dat`o in bara? vai de capul tau cu o uimitoare imaginatie...... haide imi place la nebunie

My dream - bravo hiei...e foarte frumoasa - Your story
My dream – poza de ~JaPaNeSe^G!rL~, in Your story · 25.2KB


_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#14
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Multumesc pentru commenturi!
Cap 5

Arunca in graba cateva haine de care credea ca va avea nevoie,niste bijuterii,farduri,cateva parfumuri,isi inghesui toate perechile de papuci pe care-I avea insirati prin camera si luandu-si chitara si o suma maricica de bani,iesi pe usa.Masura cu privirea holul care acum era liber”Perfect!Au plecat!”,isi aduse aminte ca si-a uitat incarcatorul mobilului asa ca se hotari sa-l ia,doar ca atunci cand s-a intors in fata ei statea tatal sau.
-Unde crezi ca pleci?
-Ce-ti pasa?N-ai nici un drept asupra mea,da-te la o parte!
-Ba am drepturi,scumpa mea fata,mama ta a murit si acum esti sub tutela mea pana cand implinesti 18 ani!
-Daca asta a fost o gluma…sa stii ca n-ai haz…oricum mai e luna pna atunci!
Kio il privi cu dispret,iar vocea sa era infricosator de calma.Tatal ei simti un fior rece pe sira spinarii,pur si simplu isi dadea seama ca acel copil inocent pe care-l stia se transformase intr-un robot hranit cu ura.In incapere parca tensiunea se simtea in aer,fata simtind ca-si va iesi din minti si-l va strange de gat pe cel pe care ar fi trebuit  sa-I fie tata.
-Nu-I de ajuns ca mi-ai distrus viata aducandu-ma aici,nu-I de ajuns ca din cauza ta mama a murit stiai prea bine ca e bolnava,ce i-ai spus la telefon de a facut atac de cord?
-Despre ce vorbesti?
-Despre faptul ca ultimul apel pe mobilul ei  era de la tine,cu cateva secunde inainte sa vin eu acasa!Oricum vei plati,crede-ma!Mai bucura-te de viata cat mai poti!
Fata il impinse cu putere si intra in camera,inchizand usa in urma sa.
-Ma vei omori,cum ai facut cu toti acei nefericiti  din “Asociatia Dragonului”?
Ramase incremenita,mai auzi ultimii pasi pe scari.Tatal ei plecase,iar Kio nu intelegea cum de tatal ei stia de toate aceste lucruri,de fapt de unde le stia…In acel moment mobilul ii suna.Inghiti in sec cand vazu numele celui ce o telefona.Il ridica usor si raspunse cu o oarecare retinere si uimire..
-..Narumi?!!..
-Hey,Kio!!Ce mai faci?
Kio nu mai stia ce sa spuna,se simtea de parca avea un nod in gat.Mintea ei incepea sa fie acaparata de amintiri,amintiri ce ar fi vrut sa nu le aiba,de fapt ar fi vrut sa nu-l fi cunoscut pe Narumi niciodata…Pastrase numarul lui de telefon chiar daca e si-l schimbase pe al  ei,nu indraznise niciodata sa-l sune,nu avea de ce sa-l sune…
-Kio!!S-a intamplat ceva?
-N..nu!Doar ca…nu ma asteptam la asa ceva!
-Ce anume?
-Sa ma suni…dupa atat de mult timp..
-De fapt am vrut sa te sun mai devreme,dar abia am facut rost de numarul tau de telefon de la Kurashi,stii ca abia a ajuns din Germania inapoi acasa!
-Da…normal ca stiu…doar a fost si pe la mine!
-Te-a suparat faptul ca te-am sunat sau…
-Nu..nu!Sub nici o forma…doar ca noi doi am rupe legaturile acum mult timp si despartirea nu a fost intocmai frumoasa…
-Stiu,uite ce e..vreau sa-ti cer iertare si poate…
-Nu crezi ca ar fi mai bine sa o faci personal cand ma intorc acasa?
-Te intorci in Japonia?Cand?
-In seara asta imi iau bilet de avion si maine dimineata sunt acolo!
-Vin la aeroport sa te iau!
-Nu e nevoie….
-Doar sa-mi zici la ce ora ajunge avionul!Te sun eu,nu-I nici o problema!
Kio surase trist si ridica privirea spre fereastra.
-Atunci..asa ramane!


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#15
*:Sk8eR-G!rL:*
^Mega^fan^
Din: myself
Postari: 435
sooper hai cu next

_______________________________________


Am ramas acum,aici/Un suflet pustiit pe veci/Astept un glas,o voce sa aud/Sa ma trezeasca din abisul in care am cazut/Nemarginitul vis care ma prinde/Cu ghiarele infunitului ma cuprinde/Ma dunce departe`n pustiu/Si ma va lasa acolo,stiu/Intr`un loc ferit de lume,/Ca`tnr-un casm cu zane bune/Azi sunt una dintre ele,/In acel loc ferit de rele!

 
   
#16
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
superrr     contu      

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#17
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
maine pun next-ul!!ma bucur ca va place!!

_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#18
Baby Jane
Pe lista neagra
Postari: 1363
si mie imi place...
ai imaginatia perfecta,imi place flikul tau,nu este ca ale unora,nu neaparat pe forumul asta,dar...sti sa povestesti..nu,una doua ai si ajuns la sfarsit..adica graba
un fik bun se stie ca este povestit cum trebuie si ..
bineinteles ca trebuie sa contine si dialog..nu ca altele care,fikul lor aproape numai din dialog este facut..nu va suparati daca unele ca stiti care este vorba..dar eu am dat doar un mic sfatulet..si celelalte sa tina cont de el..fata,pune nextul ca fikul tau merita continuat..


 
   
#19
*Kid_Mary*
[Tru3]*[fan]
Postari: 126
vai vreau contu..lam citit si e perfect....ai imaginatie fata nu gluma

_______________________________________


 
   
#20
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
Din: N!ghtm@re
Postari: 1785
acum l-am citit si eu si imi pare rau ca nu am facut-o mai devreme...e superb, povestea felulcum scrii, totul. putin din povestea personajului se aseamana cu a mea de aceea am avut lacrimi in ochi cat timp am citit. nu stiu daca asta e povestea ta adevarata sau daca e o parte din ea, mi-ar placea sa imi raspunzi insa daca nu vrei nu e nici o problema.
te admir pentru felul in care scrii, imi place foarte mult
astept urmatoarea parte   


_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!

...you are my lollipop...sugar sugar top...

 
   
#21
nena
[Tru3]*[fan]
Din: dream land
Postari: 137
scriu comentul pe parcurs ce citesc.. nu vreau sa omit nimic...
1. ador numele... kio... (e cumva din memoriile unei gheise..?..se poate sa ma insel...).
2. mi-a placut cu ai descris visul... ma si vedeam in multime....
3. doamne de cate ori nu mi-am pus si eu intrebarea... "ce caut eu aici?".... ador partea asta...
4.cat e de rau sa te simti neinteleasa si diferita.... imi place asta la personajul tau.... dar uite un punct rosu.. pentru ca e bine sa fi diferit...
5.m-a induiosat felul in care privea afisul... si sunt de acord si cu intarziatul ei la scoala.. la mine e minune cand nu intarzii...
6.mi-a placut descrierea ei.. chiar asteptam sa vad cum se oglindeste personajul in mintea ta... un lucru nu mi-a placut.... si apus la un moment dat  ca avea chipul alb ..cadaveric... m-a inspaimantat.. mi-ar fi placut sa folosesti cuvantul palind...a fost foarte bine oricum..
7. a veit si ziua concertului.... mi-ar fi placut o descrierea mai ampla... cel putin a celor doi.... dar banuiesc ca mai incolo voi primi ce-mi doresc... tare..
8.mi s-a rupt sufletul.. ador cum ai descris momentul in care si-a gasit mama lata jos... imi pare rau pentru ea... dar cateodata o nenorocirea e singurul lucru de care aveam nevoie pentru a ne trezi la viata....mi-a placut partea asta...
9.ma intreb cine se ascunde  cu adevarat in spatele formatiei the vampires... banuiesca ca nu e atat de greu de ghicit....in orice caz... faina ideea ficului...
10. intalnirea cu tatal... cat de rece... i-a spus insa cuvinte care o vor durea tot pe ea mai tarziu... si tipa aia blonda.. mi-e mila..poate ca vroia doar s-o ajute....
11.narumi..ce nume scumpic...imi plac mult numele alese de tine..
12.home sweet home.. poateasa isi gaseste si ea linistea... as vrea sa aflu cum de a juns ea din japonia in berlin.. poate ne spui odata...
oki ficul mi-a facut impresie buna.. nu doar prin poveste ci mai ales prin felul in care scrii.... succes in continuare.. si bun venit in clubul scriitoarelor... poop


_______________________________________
Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca  sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta..
M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil  impacat dupa ce a plans toata ziua...
ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...

 
   
#22
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Va multumesc inca o data pentru commenturi si acum sa raspund la intrebari:Phantom of the opera povestea a pornit de la pasiunea mea pentru chitari,nu contine scene din viata mea reala dar vreau sa ma bazez pe un oarecare adevar si acela e ca nu trebuie sa renunti niciodata la visele tale pentru ca ele pot fi indeplinite cu putin curaj si munca.
Cat despre numele Kio,nena se datoreaza faptului ca imi place Japonia si tot ce tine de ea,oricum ma bucur ca iti place fic-ul!
Si acum continuarea!!  Sper sa va placa!!

Cap6

Era aproape miezul noptii si Kio inca nu plecase de acasa.Voia sa mai arunce o privire in aceea casa blestemata in care traise trei ani de zile.Cerceta sufrageria mare,locul ei preferat datorita culorii calde si totodata rece a peretilor vopsiti cu un maro sters ce aducea spre un visiniu stins sau mai bine zis..culoarea coniacului cum ii placea lui Kio sa spuna.Privi biblioteca plina de carti groase,multe din ele scrise in japoneza,limba ei materna-erau ata de frumoase…pline de istorie si imaginatie a unor oameni obisnuiti pentru care ea avea un respect deosebit doar citindu-le capodoperele.Se mai invarti putin si privi masa mare,firava din lemn de trandafir baituita in asa fel incat culorile ei sa porneasca de la inchis spre deschis dintr-un capat in altul,dar cel mai mult ii placea tabloul pictat in stil renascentist asezat pe perete deasupra televizorului ce nu avea ce cauta in aceea camera linistita.Apoi merse in camera mamei ei si isi abtinu lacrimile cand se gandi ca acum cateva ore a vorbit cu  ea si acum nu mai era…Aceea camera isi pastrase mirosul dulce al florii de cires,un lucru care iarasi ii aduse aminte de locurile natale.Era ata de nerabdatoare sa se intoarca acasa,acolo unde apartinea cu adevarat…Nu mai avu rabdare sa mai priveasca si celelalte camere,asa ca fugi si lua un taxi in mare graba,neputandu-si controla fericirea,o fericire amestecata cu tristetea data de evenimentele petrecute.
Adrenalina pur si simplu se descarca prea repede si cand ajunse in fata aeroportului simti cum stomacul ii face tumbe in cavitatea abdominala.Trase dupa ea imensul bagaj,aproape fugind pana la ghiseu.
-As vrea si eu un bilet de avion spre Kyoto,primul zbor care pleaca in acesta dimineata!
-Desigur,este unul care pleaca la ora 0:30!E bine asa?
-Foarte bine!
Fata isi cumpara biletul si inainte de a se urca in avion se gandi sa-si ia ramas bun de la singura persoana care a acceptat-o si a ajutat-o sa se integreze.
-Da…?
-Neatza,somnoroaso!
-Kio?Ai innebunit?Ce-I cu tine de suni la ora asta?
-Eiga…s-au intamplat multe ,dar vreau sa-ti multumesc pentru tot ceea ce ai facut pentru mine si sa stii ca vei ramane mereu prietena mea cea mai buna!
-De ce spui asta?
-Pentru ca intr-un sfarsit ma intorc in Japonia,plec peste cateva minute din tara!
-Cum…ce…cand.....?!!?
-Te voi suna si iti voi povesti totul altadata,acum trebuie sa inchid!Pa!!!
Eiga nu stia ce se intampla,nici nu intelese prea bine ce voia Kio,era prea buimaca de somn asa ca se tranti inapoi in pat ca vreo cateva minute mai tarziu sa deschida ochii si sa se sperie.Kio ii spusese ca pleaca in Japonia,ca se intoarce acasa..intr-un fel isi luase adio,chiar daca-I promisese ca o va suna.Incepu sa planga,deja ii  era dor de prietena ei…dar de ce nu ii spuse mai devreme?Ce se intamplase de pleca asa brusc?Erau intrebari care nu-I dadeau pace Eigai si care o faceau sa sufere.
Kio inchise telefonul si murmura un “iarta-ma”,dupa care se grabi spre pista de decolare,insa imediat regreta ca facu acel lucru cand vazu ca acolo erau cativa angajati ai tatalui ei…Se sperie si voii sa o ia la fuga dar nu avea unde..ei blocara toate caile de acces.Acum stia ca totul e pierdut,ca toate sperntele pe care si le facuse erau desarte,doar vise pe care nu va fi capabila sa la indeplineasca niciodata….


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#23
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
Din: N!ghtm@re
Postari: 1785
ma uimesti cu fiecare parte in plus pe care o pui...ai ceva cunostinte despre...orice...ok stiu ca nu ai inteles ce am vrut sa spun...imi place foarte mult cum ai descris casa si locurile ei preferate si chiar faptul ca nu ai continuat cu toate camerele a fost un lucru bun, oricat de bine facut ar fi un lucru te plictisesti de el daca se repeta la nesfarsit...
de ce tot timpul cand sunetm pe punctul de a ne indeplini un vis cineva ne ia pamantul de sub picioare?
povestea are un subiect trist poate de aceea imi place atat de mult dar felul cum o scrii o face unica...felicitari si app si eu iubesc Japonia si tot ce tine de aceasta tara un punct in plus pentru a-mi castiga admiratia      glumesc


_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!

...you are my lollipop...sugar sugar top...

 
   
#24
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
super ca de obicei...offf...nu e corect    nu trebuie sa o vada tatal sau  vreun angajat de-al lui....ar fi cam tot aia...ce trist si ce frumos a fost cand si-a luat ramas bun de la Eiga...vreau sa citesc continuarea..chiar nu mai    am niki o idee cum o sa scape fara sa fie vazuta ...next     

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#25
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Waiii!!!Ce ma bucur ca va place!!!Uitati si continuarea si nu va faceti griji daca e un pic confuza,totul se va clarifica abia in capitolul ce urmeaza dupa acesta.

Cap 7

Simti o atingere calda pe obraz si niste zgomote indepartate ii alungara somnul.Deschise usor ochii si dadu sa se miste,insa o durere o fulgera de la talie spre gat.Ridica mana in aer ca si cand ar fi vrut sa atinga ceva invizibil si apoi o trase inapoi,observand ca avea o rana mica.Arunca o privire in jur,insa mare lucru nu putea observa datorita razelor soarelui ce o orbeau cu puterea lor,totusi mirosul acela intepator de medicamente tradau faptul ca era intr-un spital.”Sunt tot aici…Nu-mi vine sa cred ca am suferit o cadere psihica si am lesinat..Ce proasta sunt..Ce slaba…”Sirul de reprosuri i-a fost intrerupt de sunetul usii care se deschise incet.Isi indrepta privirea intr-acolo si ramase incremenita cand vazu cine era:un baiat superb,cu parul de un visiniu inchis,cu o tunsoare emo ce ii lasa fruntea libera si ii incadra fata suava.Ochii sai negri ca sufletul noptii pareau tristi,dar aveau in ei o sclipire aparte.Inainta spre patul lui Kio si se aseza pe marginea lui.Ii inmana fetei un buchet de irisi japonezi si afisa un zambet larg.Fata nu stia cum sa reactioneze de uimire…asa ca nu facu nimic altceva decat sa-l priveasca,desi ar fi vrut sa-I sara la gat si sa-l imbratiseze,sa-I spuna ca-I fusese dor de el si ca….o ranise mult…si ca…
-Bun venit acasa,Kio!
-..Acasa?..
-Ce ne-ai mai speriat,fato…!
-Stai!stai!stai!...Sa inteleg si eu!..Ce cauti tu aici si de ce v-ati speriat,la plural?
-Oh…da..tu nu ai de unde sa stii..
-Atunci,zi-mi,Narumi!
-Mai tarziu,ca acum trebuie sa ajung undeva!
Narumi se apleca si o saruta lung,dupa care se ridica si pleca,oprindu-se pentru un moment in usa.
-De dragul vremurilor demult apuse!
Kio ramase masca,nu intelegea nimic sau nu voia sa inteleaga.Din tot ceea ce-I spusese Narumi,adica vreo cateva cuvinte,ar insemna ca era in Japonia..dar asta era imposibil,ea nu-si aduce aminte sa se fi urcat in avion,de fapt singura imagine pe care si-o aminteste din aceea seara este pista de decolare si nimic altceva.
Trebuia sa afle adevarul,dar de unde?Arunca o privire pe masuta de langa pat si-si vazu telefonul.Se napusti si se uita la data:16.10.2007.”Octombrie?16 Octombrie?”Nu..cu siguranta nu avea cum,probabil se defectase sau ceva de genul asta.In timp ce se holba la ceas de parca-ar fi cazut din luna,un doctor intra si zambi usor cand vazu ca fata isi revenise.
-Ohayo,Kio!Ma bucur ca te simti mai bine!
Fata ramase muta,doctorul vorbea japoneza si asta insemna un singur lucru…era intr-un sfarsit acasa,nu intelegea cum,dar nici nu-I pasa.Tot ce voia era sa iasa din spital…Sari din pat si alerga spre fereastra,desi distanta nu era mare.Vazu straduta atat de cunoscuta ei,vazu peste tot oameni ce aveau trasaturi asiatice si pancarde scrise in japoneza…Da!Intr-un sfarsit era acasa!!!
-S-a intamplat ceva,Kio?
-Sunt in Kyoto,nu?
-Desigur!
Lacrimi de bucurie ii inundara ochii,acest raspuns o lumina total.Se simtea de parca toata lumea era a ei,nimeni si nimic nu o mai putea impiedica sa realizeze ceea ce-si  propusese,sau cel putin asta credea ea…


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#26
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
Din: N!ghtm@re
Postari: 1785
chiar ca e confuz...sper sa inteleg mai multe din urmatoarea parte...care de asemenea, sper sa vina cat mai repede cert este ca a ajuns in japonia, ceea ce e bine, dar ramane sa aflam si cum si de ce s-a mirat atat de tare cand a vazut data...asa ca hai cu nextul     

_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!

...you are my lollipop...sugar sugar top...

 
   
#27
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
Din: Just another boring place
Postari: 1689
imi place cum descrii...am doar cateva lucruri de zis..dar sa o luam cum a luat`o nena....
1.trebuie sa`ti traiesti viata dupa propriile reguli,adica sa poti face ceea ce iti place
2.imi place numele kio si narumi [parca il si vad in fata ochilor,atat de bine l`ai descris]
3.nu`mi dau seama cum a ajuns in japonia dar nu conteaza,ideea e k e ff bne k a ajuns akolo
4.ma bucur ca acum totul este k inainte si k are pe cnva apropiat,pe cnva caruia sa`i zica ce simte...
P.S. nu`mi dau seama cum este narumi dar sper sa fie persoana dspr care am zis la punctul 4
astept nextul si sa  stii k imi place ff mult ficul tau 


_______________________________________

Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.

 
   
#28
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
da cum a ajuns in japonia..cine o adusese "acasa"? tatal sau o vazuse? ai spus ca cap urmator va avea explicatia    astept urmatoarea parte atunci...ce bine ca o reusit sa ajunga in japonia        

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#29
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Ok!M-am gandit sa prezint un pic orasul pentru a nu fi prea gol cadru sper sa va placa si acest capitol,desi nu are prea mult actiune!

Cap 8


-Bine,Kio,tensiunea ta e normala…Cred ca poti iesi din spital chiar azi,doar daca promiti ca vei veni in fiecare zi,in urmatoarele doua saptamani,sa vedem daca evolueaza bine tratamentul pe care ti-l voi prescrie!
-Nici o problema…totusi cum am ajuns aici?
-Singurul lucru pe care pot sa ti-l spun este ca ai fost adusa in coma,acum doua saptamani din Germania.Tatal tau spunea ca doar asa,daca va mai exista vreo speranta,te vei trezi.Cand ai ajuns erai intr-o stare destul de grava si din cate mi s-au spus erai si inainte sa vii la noi de vreo saptamana in coma.
-Deci tatal meu m-a adus aici?
-Da..a venit aproape zilnic,doar ca a plecat aseara intr-o calatorie de afaceri!Nu-ti fa griji m-a rugat sa-l tin la curent cu starea ta si il voi anunta imediat ca te simti mai bine!
-Nu,nu e nevoie…Adica sa il deranjez din vreo sedinta…..Voi vorbi eu cu el mai tarziu….Il sun!
-Bine,atunci….Ii voi spune asistentei sa-ti aduca lucrurile!
-Arigato!
Kio astepta ca doctorul sa iasa din incapere si se aseza pe pat.Nu stia ce sa mai creada,era confuza…Tatal ei facuse in asa fel incat sa ajunga in Japonia,o salvase intr-un fel..In sufletul ei era o invalmaseala totala,iar sarutul acela al lui Narumi era ca o picatura chinezeasca pe inima ei…oricat de mult inca il iubea nu putea uita suferinta pe care i-o provocase..”De ce,Narumi?De ce tocmai tu?...iar tata…inca mai tine la mine,desi…nu,nu are cum…daca m-ar fi iubit n-ar fi plecat cu blondina aia…”Fata ramase putin pe ganduri…niste ganduri prostesti…depresie chiar.Se gandi ca a ajuns de unde a plecat,ca probabil prietenii au uitat-o,pe tatal ei nu voia sa-l vada pentru ca nu stia cum va reactiona,iar Narumi…nu credea ca ar mai putea fi prieteni…Totusi ii ramasesera rudele,adica o matusa ce locuia in Tokyo.Demult nu o mai vazuse,ar fi vrut sa mearga pana la ea si  dupa aia..doar nu putea sa stea la ea,la ce se gandea?Matusa ei avea si ea propria viata pentru ce sa fie si ea o povara?Se opri un pic din refelectia asupra viitorului sau pentru a-si lua hainele pe care asistenta I le puse alaturi:O salopeta din blug,un top si geaca ei neagra din piele-exact ca in seara in care  a vrut sa plece din Berlin.Isi lua papucii in picioare si telefonul de pe masuta.Verifica buzunarele..inca mai avea banii pe care si-I luase de acasa,dar chitara unde era si celelalte lucruri.Se plimba un timp prin camera si-si observa chitara intr-un colt.O lua si iesi din spital,fara ca cineva sa o vada,insa inainte de asta imprastie irisii pe care i-a primit pe jos.
Ce frumos era totul in acel oras…Era un colt de rai cazut in iad si din pacate se afunda prea tare,nu mai voia sa pluteasca si sa se ridice,se pare ca voia sa uite de traditiile lui,de cultura aceea diferita de restul lumii,dar ei ii placea oricum,ii placea pentru ca acolo se nascuse…Traversa strada plina de masini impreuna cu o multime de oameni si o lua spre o straduta ingusta,de unde isi cumpara un pachet de tigari desi nu avea voie ata timp cat va lua medicamente…nu-I pasa,ce rau mai mare decat sa-I aduca moartea puteau sa-I faca?
Se plimba mult timp,admirand peisajul orasului,merse la tot felul de muzee si ramase uimita de cat de multe lucruri specifice tarii ei vazuse:chimonouri,sabii de samurai,incaltaminte din pluta,dragoni pictati…toate erau de vis…Iar orasul mult prea aglomerat iti dadea senzatia de viata,de continua agitatie pentru ca era chiar asa.Totusi cel mai mult ii placu “Scoala filozofica din Kyoto “,auzise multe despre ea si despre oportunitatile pe care le-a dat Occidentului spre Orient.Statu mult timp in fata ei si o privi,era doar o cladire,dar una plina de stiinta.”Nishida,Tanabe,Nishitani..oare din perspectiva cui gandesc eu?”


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#30
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
partea asta a fost frumoasa..deci tatal sau o adusese...poate ca nu e atat de rau      bine ca si-a gasit banii si chitara..dar nu ar fi trebuit sa isi cumpere tigari  fumatul dauneaza sanatatii..si ea mai lua si medicamente ..hai cu nextul     

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#31
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Ma bucur ca ti-a placut diana_rebela14

Cap 9

Ziua incepea sa se ingane cu noaptea,iar Kio se plimba prin centrul orasului,inca surprinsa de frumusetea a ceea ce lasase candva in urma.Se aseza pe o banca,punandu-si chitara alaturi si aruncand tigara pe jumatate consumata,dupa ce mai trase un ultim fum.Statea si privea lumea ce se grabea sa ajunga..nicaieri,pentru ca asa era,la fel ca in proverbul ala cu “Graba strica treaba” cam asa era si in acest caz.
-Te simti bine?
Fata nu stia cui ii apartine aceea voce calma,asa ca nu se sinchisi sa priveasca persoana care-I  adresase intrbarea.
-Ce-ti pasa tie…?
-Of..Kio,mereu esti asa..??!!
Kio tresari la auzul numelui ei,cine era de-I stia numele?Intoarse usor capul si il privi pret de cateva secunde ca mai apoi sa-I sara in brate cu ochii in lacrimi.
-Haru…eu…adica…stii…
Baiatul o stranse si mai tare la piept.Ii putea simti inima fetei batand cu putere.
-Nu trebuie sa spui nimic..
Ochii sai albastri erau tristi si plini de raceala.Isi apleca in fata capul,lasandu-si parul alb,pana la umeri sa-I ravaseasca fata,incurcandu-se cu bretonul destul de lung ce aproape-I  acoperea ochii.Era cea mai frumoasa fiinta posibila,nu prea inalt,avand aproximativ 1.77,cu structura corpului androgina,perfecta pentru cat era de slab,avea o piele neobisnuit de alba si o fata suava,ce trada faptul ca era destul de tanar,dar totusi in ochii I se citea intelepciune..I se potrivea atat de bine numele..Haru(primavara).
Kio se desprinse din bratele lui si il privi in ochi.
-Cum ti-ai dat seama ca sunt eu?
-Ai aceeasi frumusete angelica,Haru..la fel ca un inger..,fata il atinse din greseala si simti ca in buzunarul hainei sale  avea ceva de metal..un cutit,..Un inger venit din iad!
-Macar ne asemanam,nu?..Sincer,acum,Kio..mi-a fost dor de tine!
-Credeam ca ai murit in explozia aia…de ce nu m-ai anuntat ca traiesti,baka ce esti!
-Nu trebuie sa pun in pericol mai multe vieti decat e nevoie,iar tu esti ultima pe care-as vrea sa o vad murind din vina mea…Crede-ma ca nu am putu si nici acum nu pot,Vanatorul e inca pe urmele mele..chiar dupa atat de mult timp…
-Nu-mi pasa!
Fata se prinse de gatul lui si il saruta cu pasiune,fu fericita ca Haru ii raspunse la sarut.Avea niste buze atat de moi,ar fi vrut sa simta acel gust dulceag al lor pentru totdeauna.In bratele baiatului se simtea protejata si iubita.Dar poate ca ceea ce o bucura cel mai mult era faptul ca Haru inca o mai iubeste,dar..ea il iubea pe el cu adevarat sau doar era prea fericita ca e viu sau mai bine spus il iubise vreodata sau fusese doar un capriciu..si atunci cu Narumi cum ramane..ce insemna el pentru ea…nimic,nu trebuia sa mai insemne nimic…Haru era pe primul loc,doar alaturi de el se simtea bine.Baiatul o lua de mana si o trase dupa el.
-Ce zici daca imi povestesi ce s-a mai intamplat la mine?Sa nu riscam prea mult..
Kio doar dadu afirmativ din cap.Ochii ei,privirea ei era diferita acum..Avea o sclipire deosebita,aceea privire exprima caldura si inocenta acum…


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#32
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
Din: N!ghtm@re
Postari: 1785
wow, ultimele parti au avut cu adevarat ceva special, ai folosit atat de multe cuvinte frumoase, m-au impresionat mult...imi tremura mainile si abia nimeresc tastele, dak ar fi sa iti vorbesc fata in fata nu cred ca as reusi sa scot doua cuvinte...ai cu adevarat talent si stii cum sa il folosesti. Imi place mult cum descrii si cum povestesti si din caracterizarea pe care le-ai facut personajelor am impresia ca sunt personaje manga anime, am dreptate sau ma insel?
nu stiu ce imi place atat de mult la povestea ta,,,dar poate as incerca sa gasesc un raspuns, e unica, e diferita, e scrisa in felul tau si nu in ultimul rand e legata de Japonia ceea ce ma face sa o citesc cu si mai multa pasiune.
felicitari si astept continuarea care sper sa fie umpicutz mai lunga


_______________________________________
CITESTE REGULAMENTUL!

...you are my lollipop...sugar sugar top...

 
   
#33
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Yep..Phantom oh the opera,m-am inspirat din personajele manga,dar si un pic din stilul emo si cu siguranta mi-ai putea vorbi in fata pentru ca si povestea ta e ff tare(voi lasa un comment mai tarziu,cand o termin de citi) si multumesc pentru commentul tau..ma bucur ca iti place!

_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#34
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
Din: Just another boring place
Postari: 1689
deci wow..super tari partile asteaastept nextul cu nerabdare

_______________________________________

Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.

 
   
#35
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Uitati si next-ul si scuze ca m-am oprit la o faza oarecum importanta,promit sa continui in urmatorul capitol!

Cap 10

O ploaie rece porni din norii grei,ce au aparut pe cer dintr-o data si au inceput sa planga fara motiv.Kio si Haru urcau scarile unui bloc curat,aflat in apropierea locului  unde se intalnisera.Inca nu-si putea lua ochii de la el,chiar era fericita,pentru prima oara dupa trei ani era fericita,mai exact de cand a crezut ca a murit pentru a o salva pe ea.
-S-a intamplat ceva?
-Nu..de ce?
-Ai o figura de om paranoic…
-Vai..multumesc frumos!
Haru zambi ironic si o privi la randul lui,se schimbase mult de cand o vazuse ultima oara,nu mai era acel copil inocent si naiv pe care-l stia.I se cunostea in privire faptul ca se maturizase,dar totusi mai avea in ea o farama din acea Kio de demult care nu cunoscuse niciodata supararea,doar ca acum o cunostea si erau atat de bune prietene incat se stabilise in inima ei si nu mai voia sa plece..
-Am ajuns!
Se oprira in fata unei usi de termopan,frumos decorata cu modele asimetrice in visiniu si negru.Haru cauta cheile ca un disperat,cu toate ca erau chiar sub nasul sau,el parand sa nu le vada.Rasuci usor cheia in usa si o dadu incet la o parte,facandu-I semn lui Kio sa intre inaintea lui,aceasta ramanand muta de uimire cand a vazut cu cat bun gust era decorat apartamentul si mai ales faptul ca avea o multime de lucruri extrem de scumpe in el.
-Lucrezi?
-Adica..?
-Adica daca ai un serviciu la care mergi,desteptule..La ce te gandeai?
-Oh…!Oarecum…
-Da sau nu?
-Da’ ce-ti pasa?
-Nu-mi pasa,intrebam si eu..stii..apartamentul asta a fost costisitor si..din alta parte de unde sa iei bani?
-Te gandesti la toate…Sunt designer de interior!
-Ma mir..la varsta asta..nu cred sa ai studiile necesare pentru a te angaja!
-Interogatoriu…
-Bine..gata..nu vreau sa fiu pisaloaga!
-Nu esti!
Fata il privi cu un semn de intrebare si amandoi incepura sa rada din senin.
-Iti dai seama ce ciudati suntem?
-Ei..asa-I daca nu razi de ceva vreme..te amuzi din orice..!
Kio se aseza pe canapeaua imensa din sufragerie ramanand cu ochii atintiti la colectia de papusi hina,ce cuprindeau toate cele trei feluri ale lor:Saga,Gosho si Kamo,insa in special avand accentul pus pe cele in stil Kanato si Kanasai,de la inceputul perioadei Edo.
-Pasiunea ta,nu?
-Una dintre ele!
-Ahamm…
Baiatul se aseza pe un fotoliu in fata fetei,punandu-si mainile sub barbie,cu coatele sprijinite pe genunchi,in timp ce Kio parea sa vada prin el….privea la ploaia ce cadea in picaturi mari,grele
pe ferestrele mari,cat peretele aproape.
-Se va opri in curand.
-Oh..da..”pacat ca cea din inima mea nu va face la fel”..Spuneai ca inca te mai urmareste Vanatorul..asta inseamna ca…Fata se opri,nu mai putea sa pronunte mai departe acel nume..
-Narumi inca vrea sa ne extermine pe toti,unul cate unul..
-Nu-mi vine sa cred ca ne-a tradat,..nu-mi vine sa cred ca m-a mintit atunci si..acum…
-Si o va face incet,vei vedea ne va face sa suferim mai intai sa murim mai intai pe dinauntru si atunci cand sufletul nostru va fi distrus,va face la fel si cu trupul…si vom ajunge unde ne e locul…
-In Iad,acolo unde suferinta este vesnica…asta e soarta noastra,suntem blestemati..am fost din prima clipa in care ne-am nascut in aceasta lume..Doua cristale lichide,pure ii cursera fetei din ochi.Haru se ridica si merse spre ea,luandu-I fata micuta in maini..
-Nu e soarta noastra…Soarta ti-o faci tu cu mana ta!Lupta,Kio,sa nu te dai batuta niciodata..oricat de greu iti va fi sa stii ca iti voi fi alaturi mereu si nu plange..nu ai de ce..Nu suntem noi vinovati ca trebuie sa platim greselile altora..asta e crucea noastra si trebuie sa o ducem cu demnitate,vom lupta pana in ultima clipa,dar aceasta nu va veni prea devreme..Iti promit!
Baiatul o saruta,un sarut dulce,cald ce totusi te face sa tremuri..nu de frig sau frica,ci de placere….


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#36
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
ce frumos...mi-a placut discutia dintre cei 2...mi-a placut totul... ...m-am indragostit de aceasta poveste..si deabea astept sa citesc continuarea...    

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#37
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
hiei, ce pot sa`ti spun? imi place cum scrii, cum descrii locurile si viata lui Kio si cum caracterizezi personajele....si eu sunt o fana a culturii japoneze , dar eu sunt la inceput si de aceea as vrea sa mai vorbim pe mess........sa revenim la story......stii cum sa dai glas nu numai sentimentelor si gandurilor tale, ci si visurilor, realizand astfel o poveste foarte originala....nu stiu cum sa`ti zic, dar ai devenit pentru mine ca un model...povestea ta imi inspira mult optimism...azi chiar m`am simtit trista si stam retrasa intr`un colt al clasei, iar dupa ce am citit continuarea, mi`am dat seama ca de fiecare data ai pentru ce lupta cu adevarat.....in fine....sa revenim la ale noastre...... ceea ce simt eu cand citec ceea ce scrii, nu poate fi exprimat in cuvinte, nici macar in sunete, poate daca ai putea citi gandurile, ti`ai da seama ca pentru mine, povestea ta e ca o carte care te  inchide in ea, facandu`te sa lasi in urma totul.....poate ca incepi sa razi de mine, de ceea ce am scris eu, dar am scris totul din inima...iti doresc ca in viitor sa ai mult succes ca sa`ti pot cumpara cartea dintr`o librarie.......chiar vream sa mai scriu un fik, dar mi`ar fi acum rusine de ceea ce am scris....oricum vreau NEXTUL

My dream - hiei, ce pot sa`ti spun? imi place cum scrii, cum - Your story
My dream – poza de ~JaPaNeSe^G!rL~, in Your story · 30.7KB


_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#38
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Wow!Wow!and Wow!again...Ma bucur nespus de mult ca va place si..Japanese girl nu..nu am ras de tine,ba chiar mi-au dat lacrimile-stii eu nu plang never,mereu am considerat ca daca plang dau dovada de om slab de caracter,dar uite ca acum nu m-am putut abtine..wow,ce cuvinte frumoase ai folosit..mersi mult pt urari...totusi,nu vreau ca povestea mea sa-ti umbreasca gandul despre a ta,la urma urmei daca nu ai incredere in tine in cine poti avea?Sincer nu credeam ca va va placea povestea mea,nici mie nu mi-a placut la inceput...dar voi ma faceti sa-mi placa,deci,fato..nu are de ce sa-ti fie rusine!

_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#39
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
ms mult pentru incurajari.....si deci ai putea sa ma inveti cate ceva despre culatura japoneza? adica sa imi dai niste informatii?... o sa`l pun si eu, candva noul meu fik, dar....noh.....vom trai si vom vedea

My dream - ms mult pentru incurajari.....si deci ai putea sa - Your story
My dream – poza de ~JaPaNeSe^G!rL~, in Your story · 30.7KB


_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#40
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Ok..uitati si next-ul.Sper sa va placa!

Cap 11

Baiatul o saruta,un sarut dulce,cald ce totusi te face sa tremuri..nu de frig sau frica,ci de placere….
Kio ii puse mana dupa gat si se lasa pe spate,impinsa usor de Haru,ce incepu sa-I ridice in sus topul negru si sa-I descheie sutienul,nevrand sa rupa sarutul ce ii lega..Ce dor ii fusese de atingerile lui suave,de miscarile lui fine,de saruturile pasionale si soaptele dulci rostite la ureche ce te faceau sa innebunesti de placere..credea ca se afla undeva in trecut,era exact ca atunci,doar ca acum dorinta era mai mare si pasiunea la fel,ii simtea caldura corpului ce o invaluia si buzele reci pe gat,coborand in jos…in acesti trei ani uitase astfel de lucruri,dar era fericita ca Haru I le reamintea…
Soarele arunca sageti fierbinti de lumina pe chipul  alb,ravasit..deschise ochii incet si privi in jur..nimic deosebit..era aceeasi camera in care se puse sa doarma seara trecuta si totusi avea un sentiment ciudat,de parca cineva ii smulse inima din piept..simti un gol”Poate pentru ca nu am mancat aseara”.Se dadu usor jos din pat si iesi pe terasa imensa,imprejmuita cu o bara in semicerc cu modele indescifrabile,dar care totusi te invitau sa le cauti o forma.Ridica mainile in sus cat de tare putu,cascand plictisita si trecandu-si mana prin parul de un blond murdar,cum ii placea ei sa spuna pentru ca era amestecat cu suvite satene deschise ce intunecau nuanta aurie sa straluceasca.Arunca o privire spre padurea ce se intindea in fata ei,imprejmuita de munti imensi..era atat de verde in aceasta dimineata si chiar si ciripitul pasarilor se auzea,era ceva neobisnuit in locul in care traia ea..pe acea insula de care nimeni nu stia,chiar daca era atat de mare ca aproape o confundai cu Europa,o insula pe care pradatorul devine prada..un loc unde se da o continua batalie pentru supravietuire…Fata mai arunca o privire in zare,cercetand cu ochii sai negri o urma de miscare,dar nu observa nimic..era bine..nu trebuia sa-si inceapa ziua luptandu-se pentru viata ei…Intra inapoi in camera,deschizand dulapul si alegandu-si ceva de imbracat:o pereche de pantaloni scurti de un verde inchis,un tricou de aceeasi culoare si pereche se sosete negre-sa se asorteze cu modelul de pe tricou.Le lua si le puse pe pat si merse sa faca un dus.Dadu drumul apei care tasni in picaturi mari si ii lovi tot corpul undand-o.Stand sub apa fierbinte uita de ce intra in cabina si se lasa purtata de ganduri..ieri Haru nu venise acasa,daca I se intamplase ceva..nu nici nu putea sa se gandeasca la asa ceva..el nu e tipul de persoana care sa se lase batut..Zambi fara sa vrea,mereu o binedispunea Haru..si asta poate pentru ca il iubea,il iubea nespus de mult..dar cum sa-I spuna acest lucru?El se purta frumos cu ea,ii vorbea mereu cu drag,o binedispunea si o ajuta…si totusi,chiar si asa,era indiferent..sau poate doar timid?La gandul acesta scutura capul si terminandu-si dusul iesi si isi usca parul,dupa care se imbraca si iesi in graba in holul mare..
-Haru-kun,esti acasa?
Batu in usa camerei acestuia,dar nu primi nici un raspuns..poate ca dormea inca,desi era aproape 10 dimineata si mai apoi ii promisese ca o va duce astazi in inima insulei..acolo unde paradisul s-a stabilit,dupa cum ii povestea el..Mai incerca o data si daca vazu ca nimeni nu ii raspunde,se indrepta catre scari,coborandu-le incet.
-Ichigo-san!Ohayo!
-Ohayo,Hina!...
-S-a intamplat ceva?Va simtiti bine?
-Da…nu am nimic..doar ca..Haru nu s-a intors inca?
-Imi pare rau,dar nu l-am vazut..probabil se va intoarce in cursul zilei de azi!
-Bine ar fi…Oricum,te rog,pregateste-mi si mie micul-dejun!
-Imediat!Ma scuzati!
Ichigo ramase in fata ferestrei din camera de oaspeti privind cerul de un albastru deschis nemaintalnit..”Sper ca esti bine!”


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#41
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
gata..... nu mai pot.... vreau deja nextul.... partea acesta a fost plina de mister... ma intreb si eu unde o fi Haru? vreau sa stiu, asa ca NEXTUL, pls

_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#42
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Cap 12

In Kyoto forfota incepu de dimineata,masini,oameni,animale,toti se trezisera devreme pentru a incepe o noua saptamana.Soarele la randul sau revenise la post,incepand sa-si indeplineasca sarcinile in ciuda faptului ca era aproape noiembrie.Kio deschise usor ochii si se ridica incet,buimaca de somn.Se intinse,privi in jur si apoi se tranti la loc pe canapeaua moale,tragand patura pana peste cap deoarece lumina soarelui o deranja.Casca lung si inchise ochii,insa o bataie in usa o trezi.Prima oara se hotari sa nu raspunda.la urma urmei nu era casa ei si cine stie cine era,dar se razgandi cand vazu cat de insistenta era aceea persoana.Se dadu jos de pe canapea impiedicandu-se si incepu sa caute un halat mai subtire,injurand.Dupa ce in sfarsit il gasi,merse nervoasa si deschise usa,nici macar nu se aranja putin…
-Oh..!Ma scuzi..acesta nu e apartamentul numarul 15?
Fata deschise si mai larg usa,privi numarul inscriptionat pe ea si apoi il privi cu un semn de intrebare pe acel baiat ce statea in fata ei.
-Eu zic ca da..
-Atunci am gresit,se pare ca nu aici sta Haru Mitsugashi!..Imi pare rau de deranj!..
Baiatul isi duse mana in par si surase usor.”Ce ciudat,frate….!!”
-Ba aici sta..cine esti tu?
-Eu??..tu cine esti?
-Am intrebat prima!
-Doamnele intai!
-Eu am intrebat prima si apoi esti un strain..asa ca tu trebuie sa te prezinti!
-Si tu esti pentru mine o straina..
Kio se enerva si ii inchise usa in nas.Nu avea deloc dispozitie pentru astfel de tampenii.Se indrepta spre baie si dadu drumul dusului.De cum intra in cabina stropii de apa ii facura pielea prizonera,acoperind-o in totalitate.Se rezema de peretele din sticla al acesteia,alunecand usor in jos..”Si acum..ce voi face?”In minte ii trecura tot felul de imagini,amintiri ce se derulau…ii venira in minte trairile de seara trecuta,apoi ii aparu chipul mamei sale..o visase si era fericita acolo unde era,cel putin asa-I spusese ei,si..Eiga..ii era dor de ea,se gandi la tatal ei si la ..Narumi..faptul ca voia sa-si ceara iertare nu era decat un pretext pentru a o atrage in capcana si a omori,exact cum isi imaginase…simti o zvacnitura in mana,era o vena ce propulsa prea repede sangele datorita faptului ca se maniase..o ura incoltea in inima ei…Dintr-o data tresari,isi aminti ceea ce-I spusese Haru aseara:” -Si o va face incet,vei vedea ne va face sa suferim mai intai sa murim mai intai pe dinauntru si atunci cand sufletul nostru va fi distrus,va face la fel si cu trupul…”.Iesi in graba din baie,punandu-si doar un prosop,napustindu-se spre masuta pe care era mobilul ei,formand repede un numar.
-Kio!Cat ma..
-Da si eu!Uite ce e..trebuie sa-ti spun ceva..
-Sigur!Dar..
-Nu nici sa nu te gandesti sa vii aici,nu daca  vrei sa fie bine pentru amandoi!
-Ce vrei sa spui,Kio?
-Sa nu vii,eu sunt bine,ma voi descurca si nu am nevoie de ajutorul tau,deloc!
-Dar..
-Nici un dar,nu veni..daca vrei sa traiesti!
-Ma ameninti?Cum se..
-Poate ca da,poate ca nu..important e sa stai cat mai departe de mine,de numele meu..atat vreau..atat iti cer!
-Dar daca ai nevoie de ceva..ma anunti!vocea ce ii raspunse parea trista,parea ca nu are viata in ea..Hainele ti le-am trimis la spital si medicamentele le-am platit eu..
-Arigato gozaimas!
Fata inchise si o lacrima ii curse din ochi,dar si-o sterse repede-nu avea de ce sa planga,trebuia sa-si  accepte soarta cu demnitate si sa o infrunte.Totusi,desi tatal ei poate ca nu fusese cel mai bun parinte din lume,era tatal ei care inca mai avea grija de ea si stia ca il ranise mult…dar nu avea ce face..Se sterse de apa de la dus,isi usca parul si imbracandu-se vru sa iasa,dar nu gasi nici o cheie cu care sa incuie usa..Haru era plecat,dar unde nu stia si nici cand se va intoarce,cum va mai merge sa-si ia hainele si medicamentele acum?Ofta adanc si se gandi ca toata lumea e impotriva ei..isi lua tigarile din buzunarul gecii si isi aprinse una..Trase un fum si vru sa se aseze pe fotoliul pe care statu si Haru aseara,dar simti ca ameteste.In fata ochilor nu mai avea nimic decat un vid total,simti o durere in inima,ca mai apoi sa rupa total contactul cu realitatea…


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#43
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
vreau nextul.................pls..................ce sa spun despre acest capitol? e totul misterios, vreau sa vad unde a plecat Haru si cred ca deja stiu, dar vreau sa vad ce are si Kio.... e oare din cauza medicamentelor? pentru ca nu le`a luat? sau poate din cauza tigarilor.... nu trebuia sa fumeze.....in fine.... VREAU NEXTULLLLLLLLL

_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#44
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
scz ca nu am mai lasat comm..am fost putin absenta dar am recuperat acum si nu-ti pot spune decat ca e suuuper...absolut totul e super..si ast next       

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#45
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Ma bucur ca v-a placut!!Sper sa va placa si continuarea....

Cap 13

O lumina puternica ii rani ochii,aparand de nicaieri in vidul fara sfarsit.Ramase o clipa si privi spre acel loc ce parca o chema spre el,tot felul de sentimente o incercau,dar ea era incapabila sa le simta…Si totusi,era frig..era ca si cum un vant si-ar fi trimis suflarea de gheata in nimic..Se gandi ca poate acolo va fi cald si lumina..asta voia sa poata vedea ceva..Si simti ca se misca si inainteaza spre incandescenta de raze luminoase..nu stia ce se intampla,dar putea simti faptul ca deja ii era mai cald,probabil ca aceea era o portita de scapare din neantul in care intrase..voia sa ajunga mai repede acolo,dar simti o atingere rece pe mana si apoi o durere la incheietura;intoarse capul si observa o mana care o prinse si care aparu din intunecimea din jurul ei,insa mai mult nu putea observa..
-Cine te crezi tu?
Fata era speriata,nu stia cine ii vorbea si o tinea pe loc,oricum vocea atat de calma si armonioasa o speria in ciuda faptului ca ar fi trebuit sa o calmeze cu muzicalitatea ei..dadu sa spuna ceva,dar cuvintele parca se inghiteau si nu puteau sa iasa..
-Te crezi indeajuns de puternica sa cauti moartea?..De ce nu raspunzi?Haide,zi-mi chiar vrei sa te predai asa,fara lupta?
Acum nu mai intelegea nimic,cum adica fara lupta si ea..ea nu cauta moartea,din contra voia sa traiasca..Dintr-o data durerea inceta si mana disparu ca si cum nu ar fi fost niciodata,totusi prezenta celei..orice ar fi fost..inca se mai simtea..
-Urmeaza-ma,te voi ajuta sa-ti regasesti trupul..dar imi ramai datoare…
Kio se trezi transpirata,respirand greu.Privi in jur si isi dadu seama ca e intr-o camera dintr-un spital..Scutura usor capul si se dadu jos din pat,in minte rasunandu-I ecoul acelei voci:”imi ramai datoare”..oare fusese un vis?si daca da,de ce I se parea ca fusese real..de ce chiar credea ca simtise cu adevarat ca o stranse de mana?Isi privi incheietura si vazu o vanataie si o zgarietura;facu ochii mari si se sperie..
-Imi pare rau..
Intoarse capul si observa  ca in incapere mai era cineva,iar vocea lui era exact ca cea care o indrumase inapoi spre lumea celor vii.Ochii lui de un verde deschis straluceau in intuneric,insa nu orice fel de verde..era foarte deschisa aceea culoare..pareau mai mult pictati in ulei..Kio nu-I putea deslusi bine chipul,insa inima ii tremura si I se facuse cat un purice de mic,alergand in cel mai indepartat si ferit loc din sufletul ei..isi dorea sa vada fata celui ce intr-un fel o salvase,clipi parca instictiv de doua ori si vazu ca in camera se aprinse lumina..acum il putea vedea,dar el nu se miscase..cum de lumina se aprinse asa dintr-o data?Dar cel mai tare o mira faptul ca era chiar acel baiat caruia ii inchise usa in nas de dimineata..ii recunoscu parul negru,ce cadea in suvite filate,scurte si bretonul ce ii acoperea fruntea,dar cu ochii era ceva in neregula..cand il vazuse prima data ii avea rosii,probabil purta lentile de contact atunci,dar acum..ce naiba,doar erau si lentile care luminau noaptea..
-Cine esti tu?
Insa el nu ii raspunse,se ridica de pe scaunul pe care statea si merse spre usa.Ii arunca o privire lui Kio si un zambet inocent,dupa care apasa manerul..
-Nu uita ca imi esti datoare!
O saluta cu mana si iesi,desi fata il striga si-l ruga sa se opreasca.Acum se afla din nou in nestire,iarasi nu stia cum ajunse intr-un spital,iarasi nu stia cine erau persoanele din jurul ei si iarasi nu stia ce va mai face…Picioarele incepura sa-I tremure,nemaiputand sustine greutatea corpului..Kio se tranti pe jos in fata ferestrei pe care luna arunca fantasme palide..lumina se stinse acum,dar cum nici ea nu stia…


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#46
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
wow..ce a fost totul? un vis? dar pare real,si vanataile de la mana si ....ce cauta din nou in spital?... partea asta a fost...misterioasa...sa spun asa.....si atat de frumoasa    oare barbatul acela era real sau doar a visat?...nu mai stiu nimik...ma aflu ca si kio in nestiire      nextul     

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#47
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
mi`a placut cum ai impletit visul si realitatea, facandu`te parca sa traiesti ceea ce simte personajul, ceea ce vede si ceea ce aude... in orice caz aici e ceva special, nu numai scrisul, cu si cuvintele pe care le scrii... te face sa te simti mult mai bine, mai optimista, mai... nu stiu cum sa zic... traiesti parca in lumea personajelor... wow ma mir si eu de ceea ce scriu.... as putea sta zile intregi sa scriu parerile mele despre acesta poveste si totul numai de bine.... m`a impresionat prea mult ca sa nu`ti reamintesc.... cand scoti cartea la vanzare, sa stii ca eu ti`o cumpar...... felicitari din nou si succes in continuare

My dream - mi`a placut cum ai impletit visul si realitatea - Your story
My dream – poza de ~JaPaNeSe^G!rL~, in Your story · 16.7KB


_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
#48
hiei
#Biggest^fan#
Postari: 221
Mersi pentru urari si sper sa sa placa si continuarea..

Cap 14

Voia sa planga,da tranteasca,sa tipe,sa faca orice doar pentru a se descarca..dar nu avea putere,pur si simplu nu mai credea in viata,in vise,in scop,in dragoste,in..ea..toate acestea nu erau decat rezultatul unei bulversari totale,sufletul ei striga si nimeni nu il auzea..era singura.. foarte singura in lumea asta ciudata..o lume in care nici ea nu stia prea bine ce cauta..nu stia daca-I apartinea..de ce toata lumea voia sa o faca sa innebuneasca?De ce toti erau atat de..patetici..?O scarba totala ii inunda si cea mai mica parte a sufletului,o ura fata de fiintele numite oameni ii astupa ranile incet,incepea sa se urasca si pe ea insesi..dar de ce?nu ii facuse nimeni nimc si totusi..o ranira atat de mult..ce confuz era totul..ce contradictoriu..dar poate ca asta o facea sa ii urasca..faptul ca puteau face atat de mult bine si in acelasi timp rau..nu erau de nici o parte..”Sufletul omoara Neutrul!cata dreptate avea…”Se gandea la tot felul de lucruri,timp in care haul linistii orbitoare era initiat de strigatul amintirilor marunte ce se stingeau incet,piereau..nu mai voia sa-si aminteasca nimic..sa lase in urma totul..de fapt abia acum isi dadea seama ca voia sa moara..Intoarse privirea in camera si clipi inca o data instinctiv din ochi,in camera aprinzandu-se din nou lumina..iarasi nu-si dadea seama cum,dar observa pe masuta de langa pat o foaie de hartie veche ce semana mai mult a papirus de cat de roasa de vreme era..Se tari pana acolo si o lua,analizandu-I compozitia dupa care o intoarse si incepu sa citeasca textul scris in japoneza veche..”La inceputuri, Pamantul era tanar si semana cu o pata de ulei care pluteste si e dusa de valuri ca o meduza.Din acest lucru care a aparut, ca o trestie ce rasare, s-au nascut trei divinitati care s-au ascuns.Locul este Takamanohara, numit si ''inaltele campii celeste''.Primul zeu este Amanominakanushi-no-kami, sau ''Domnul din mijlocul Cerului'';ceilalti doi sunt Takamimusubi si Kamimusubi.Apoi au aparut in lume divinitatile secundare, Umashiashikabihiko-ji-no-kami(sper ca am scris corect ) si Amanototkotachi-no-kami.In total, cinci divinitati celeste autonome.Urmeaza alte sapte generatii de zei si zeite.Toti se ascund, cu exceptia ultimului cuplu-Izanagi si Izanami, cei care creeaza Japonia.Astfel in cosmogonia nipona, nu exista creatie exnihilo, nu exista o prima clipa a lumii si nici macar un haos initial.Zeii apar din ei insisi, parca din nebagare de seama, si abia dupa opt generatii se manifesta un inceput de organizare a lumii.Unicul obiectiv urmarit este crearea insulelor nipone de cate Izanagi si Izanami…” Mai departe nu putu citi deoarece era rupta foaia,probabil dintr-o carte de mitologii,dar ce insemna acest lucru si mai apoi..cine puse aceea foaie acolo?Il mai privi inca o data si simti ca mainile I se incalzesc,vru sa dea drumul hartiei insa nu reusea sa-si ia mainile de pe ea..Vazu ca in mijlocul ei(foii) aparu o incandescenta de lumini care ii strapunsera trupul,dar era atat de speriata incat nu putu sa reactioneze in vre-un fel..o fasie mica de sange ii curse din gura,iar rana de la mana se vindeca pe loc…
In fata spitalului,sub clarul lunii,doi ochi luminau in sfera de intuneric neatinsa de razele reci..zambi usor si rautacios cand vazu lumina orbitoare ce inunda ferestra mare,dupa care se intoarse si pleca linistit,totusi cu un semn de multumire pe chip..
“-Intr-un sfarsit iti vei aminti cine esti cu adevarat…Bun venit inapoi,Nashimo!”..


_______________________________________


Treizeci de spite patrund in butucul rotii..golul butucului,insa,face roata sa se invarta.Din lut se plamadesc oalele,dar golul dinlauntrul lor le face folositoare..Deci,plinul da forma viziblia lucrurilor;golul,in schimb,intruchipeaza folosul si miezul lor..

 
   
#49
diana_rebela14
^[TH]*[fan]*[4ever]^
Din: @~*your mind*~@
Postari: 1004
wow am ramas cu gura cascata in ad sens al cuvantului...si eu am o conceptie exact la fel ca a lui kio...deci exact aceeasi parere o am si eu despre...lume,despre oameni...despre oamenii mari mai ales,care pot sa schimbe ceva din tot ce e rau,pot dar nimeni nu face nimik...si eu imi doresc de multe ori sa mor..adik atunci cand cv numi iese bine sau...etc...fel si fel de motive....dar sa revenim la fik...ce a fost lumina aceea?si cine e Nashimo? nu mai stiu ce sa spun doar ca ador ficul asta...   nextul     

_______________________________________

ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...

 
   
#50
~JaPaNeSe^G!rL~
#Biggest^fan#
Din: Broken dreams..........
Postari: 342
habar n`am de unde stii toate numele acelea ca eu m`am chinuit o jumatate de ora numai sa le citesc..... mi`a placut si partea asta, dar ori sunt eu blonda, ori nu ai scris tu ca sa`mi dau eu seama, dar nu prea am inteles... sper ca nu te superi pe mine... mi`a placut cum ai scris, dar nu am inteles.... cine ii NASHIMO? si ce era cu foaia aceea, dar vom afla cand vei pune nextul.... saptamana acesta nu cred ca mai pot citi atat de mult, deci daca nu las un coment tu poti sa pui nextul daca vrei, deoarece eu oricum il citesc... am teza unica la romana si imi vine sa`mi smulg parul din cap doamne ce frica imi e

My dream - habar n`am de unde stii toate numele acelea ca eu - Your story
My dream – poza de ~JaPaNeSe^G!rL~, in Your story · 16.7KB


_______________________________________
*~ NU am nimic de comentat ~*

 
   
Pagini:  1 2  
Mergi la