Best TH fans
Forumul celor mai mari fani Tokio Hotel!
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Best TH fans | Reguli | Inregistrare | Login
POZE BEST TH FANS
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie: iulian93
 | Femeie 25 ani Ilfov cauta Barbat 27 - 68 ani |
|
** H3nR!3Tt@ **
>[V*I*P]<
 Din: Visul frumos
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1701
|
|
hai cu nextu monyk.. 
_______________________________________

bye bye
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Simteam furia curgandu-mi prin vene. Aproape ca imi puteam auzi inima batandu-mi cu putere in piept. As fi vrut sa il iau la pumni, sa ii rasplatesc gestul dar parca ceva m-a oprit. Poate privirea lui care s-a mai domolit. Ma privea cu aceasi sila dar parca ceva sa se schimbase. Cat ma uram pe mine insumi. De ce rebuia sa ma impresioneze pana si cea mai simpla privire. Si totusi nu il puteam lovi, ce as fi dovedit? Ca sunt mai bun decat el, o puteam face si altfel. Am ridicat privirea de jos uitandu-ma fix in ochii lui. Am citit frica, poate regretul in privirea lui sau poate dor mi se paruse. A plecat fara sa mai zica vre-un cuvant. Ceva ma facuse sa imi schimb parerea despre el. Poate chiar tinea la Carolina... Am privit usa ce dadea in camera Carolinei. Era chiar langa mine insa ceva ma impiedica sa intru. parca corpul nu mai raspundea la propriile comenzi. M-am intors in camera mea si nu am mai iesit pana a doua zi dimineata. Ploaia inca imi batea in geam anuntand o zi la fel de innourata. Am ieist din camera coborand scarile pana in salon. Am fost placut surprins sa il gasesc acolo doar pe domnul Steven. S: - Chris, ma bucur s ate vad. Ce mai faci? C: - Nu chiar atat de bine. Vremea de afara ma cam intristeaza. S: - Ploua destul de des in ultimul timp dar eu cel putin nici nu am timp sa observ. C: - Carolina a plecat deja? S: - Am vazut-o plecand de dimineata impreuna cu Jon. "Dimineata" dar cat era ceasul? Am inceput sa studiez cu atentie peretii in cautarea unui ceas insa nu am vazut nimic. S: - daca te intrebi cat e ceasul sa stii ca e 14:45. C: - Cat?? Dar trebuia sa o duc pe Carolina la facultate....De ce nu m-a trezit nimeni...? S: - De pare ca ai fost cam obosit. S-a oferit Jon sa o duca. Intradevar nu prea dormisem bine azi noapte dupa toate cele intamplate iar somnul acesta imi prinsese bine. S: - Poti sa te mai odihnesti nu prea gasesc altceva de facut...eu trebuie sa plec. C: - Bine, la revedere. Si-a luat servieta si a plecat. Ramasesem complet singur. Poate asta era sansa mea sa fac ceva ce am tot amanat. Mi-am luat hanoracul si o umbrela si am iesit din casa indreptandu-ma spre forul meu cartier. Picuri mari de ploaie alunecau de pe umbrela mea. Era atat de liniste incat puteam auzii vocea ploii... Am ridicat umbrela si am vazut in fata fostul meu bloc...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena.
FikMaster
 Din: far away
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 558
|
|
as vrea sa fiu un personaj din fic. sa vin noaptea sa-l strang de gat pe jon... si apoi sa dispar in ceata.. sa ma fac nevazuta... hihi...ce ganduri mai am si eu din pacate ce vreau eu nu se poate... insa... cineva trebuie sa faca dreptate.... nu-ti mai spun ca-mi place ficul ca ti se urca la cap.. (il ador oricum)..poop si sper sa citesc data vitoare o parte mai mare..
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Stropii rataciti se izbeau de zidul rece. Cat as fi vrut ca ploaia sa curete toate amintirile ce ma leagau de aceste locuri...dar mii de stropi nu ari fi fost deajuns pentru acest lucru. M-am asezat pe treptele ude si mari inchizand umbrela. Ecoul trist al stropilor ce cadeau neincetat a fost intrerupt de sunteul unor pasi grabiti. Cineva cobora scarile. Imi simteam inima batand cu putere cu ficare pas ce se auzea din ce in ce mai clar. Recunosteam acel mers, sunetul acela... Am simtit o mana calda pe umarul meu si am ridicat privirea. Ochii blanzi si inecat in lacrimi imi trezeau atatea amintiri. Acea privire mi-ar fi fost imposibil sa oa uit oricat as fi incercat. Atingerea calda iar apoi lacrimile ce le-am simtit cazand pe obrajii mei m-au facut sa tresar. Era chiar mama mea. Privieam fiinita ce statea in fata mea ca si cum ar fi fost prima oara cand o vedeam si totusi o cunosteam de atata timp. Se schimbase atat de mult si totusi ramase aceasi. Timpul isi lasase urme adnaci pe chipul ei... M-a strans in brate cu putere singurul sunet pe care l-a scos fiind un oftat lung. Ii simteam lacrimile udandu-mi umarul si totusi alea mele intarziau sa apara. Simteam caldura cu care ma imbratisa si totusi eu eram rigid. M: - Chris...Chirs...nu pot sa cred ca esti chiar tu... I-am luat mainile in ale mele indepratand-o de mine. M: - Ce e? De ce nu ma lasi sa te ating? Sa te strang in brate? Sa ma asigur ca nu esti doar un vis... C: - Sunt cat se poate de real. I-am raspuns rece si cu o voce stinsa. Imi prea bine ca o vad dar totusi nu puteam uita ceea ce se intamplse nu o puteam ierta pentru ceea ce imi facuse. M: - Imi pare rau, imi pare nespus de rau. Nu stiu ce a fost in capul meu, nu am mai putut gandi limpede. Daca ai stii ce greu mi-a fost... C: - Tie ti-a fost greu? Tie? Nu tu ai ratacit zile in sir pe strada singur si infometat. Nu tu nu ai avut un acoperis deasupra capului, nu tu ai fost nevoita sa induri frigul si lumea de afara. Sa vezi cum se scurge timpul pe langa tine iar tu sa nu faci altceva decat sa incerci sa supravietuiesti...nu imi spune tu ca tie ti-a fost greu. Chipul ii era inundat de lacrimi. M-a cuprins din nou in brate insa am indepratat-o cu aceasi brutalitate. Nu puteam sa o tin in brate si sa o iert pur si simplu. M: - Vino cu mine, intoarce-te acasa! C: - "Acasa"? Acasa e acolo unde ti-e inima, unde e cineva care te iubeste. M: - Dar eu te iubesc. Esti fiul meu, te iubesc mai mult decat orice pe lumea asta. C: - Mai mult decat bautura sau banii? M: - Imi pare rau. De ce imi faci asta? Ce vrei sa faci? Unde vrei sa ajungi? C: - Nicaieri. Nici nu stiu de ce am venit aici. M: - Nu spune asta, hai cu mine. Mi-a mangaiat fata cu mainile sale calde. C: - Niciodata. M-am intors, am vrut sa plec. Nu ar fi trebuit niciodata sa ma intorc. Dar... C: - Tata e bine? A plecat privirea incercand sa o ocoleasca pe a mea. C: - Raspunde-mi! M: - Nu pot, nu stiu. Ne-am certat foarte tare dupa cateva zile dupa ce ai plecat. Ne acuzam unul pe altul, cautam un vinovat in loc sa ne recunoastem amadnoi vina. A plecat fara sa mai zica nimic lansand doar un bilet pe masuta din bucatarie. C: - Ce bilet? M: - Scria ca este pentru tine. Desi, stai putin, cred ca il am la mine. A scos din buzunar un pliculet cu numele meu pe el. Mi-a la intins cu mana remurand. M: - Nu l-am deschis niciodata. M-a uitat cateva clipe la ea incercand sa inteleg ceva apoi am luat plicul si l-am desfacut. "Chirs, sper ca atunci cand vei citi acest bilet ma vei putea ierta pentru tot ce am facut. Stiu ca iti cer prea mult dar macar incearca sa intelegi. Nu stiu de ce am facut ceea ce am facut, am stat zile si nopti incercand sa gasesc un raspuns insa nu am reusit. Te-am cautat prin tot orasul, am intrebat pe toata lumea care mi-a iesit in cale, dar nimeni nu stia nimic, eram disperat. Incepusem sa ma cert cu mama ta incercand sa gasesc un vinovat insa tot ce am reusit sa fac a fost sa mai pierd o persoana extrem de importanta din viata mea. Mi-a fost insa suficient, am renuntat. Am inceput sa cred chiar ca ai murit pentru ca nu mai stiam nimic de tine......." C: - Nu mai vreau sa citesc! M: - Ce scrie? C: - Minciuni! Cuvintele astea sunt doar semne pe o bucata de hartie. Nu au nici o valoare. I-am aruncat biletelul la picioare si am plecat.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
 Din: Just another boring place
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1689
|
|
imi plc e super tare..dar tatal lui chris sigur minte:| ptr k el nu l`a cautat pe chris [sau poate l`a cautat..?:-? ]in fine..pune nextul ca sa aflam  
_______________________________________
 Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
ce tare poa`te fi...da` cred ca mi`e mila de mama lui...poa` chiar avea intentzii bune
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Nu am privit nici o clipa in urma, nu mai aveam puterea sa o fac. Gandurile ma sufocau, simteam ca ma adancesc in ele, nu mai puteam sa ies. Ma simteam pierdut, singur, slabit, lipsit de orice putere... M-am oprit la marginea unui drum sprijinindu-ma de zidul unui bloc. Privirea mi se incetosa iar genunchii imi tremurau groaznic. Pe fata mea nu se mai puteau deosebii lacrimile de stropii de ploaie. Am incercat insa sa ma calmez. Ma saturasem insa sa lupt mereu singur sa stiu ca daca voi cadea nu va fi nimeni langa mine sa ma prinda. Ma bazam mereu d oar pe propriile forte, asta facandu-ma mai puternic. Am ridicat privirea spre cer lasand picaturile mari de apa sa imi racoreasca chipul. Vantul incepuse sa sufle cu putere. Puteam simtii fiorii reci pe piele ce imi era uda. Trebuia sa ma intorc insa ma simteam confuz, incapabil sa ma mai pot orienta. Am cazut la pamant strangandu-mi genunchii in brate. De ce toate mi se intamplau mie? De ce a trebuit sa fie asa? Poate daca as fi putut intoarce timpul. Am ramas acolo pierdut printre ganduri, uitat de luma...am stat asa vre-o cateva ore bune, pierdusem notiunea timpului. Am ridicat privirea in cele din urma privind spre cerul care se intunecase. M-am ridicat de pe jos urmand acelasi drum care ma adusese aici. Cateva minute mai tarziu ma aflam in camera mea. Nimeni nu ma vazuse cnad intrasem, spre norocul meu. M-am schimbat de hainele ude imbracandu-ma in ceva comod apoi am coborat scraile ajungand in salon. Eram cu totii acolo, domnul Steven, Jon si Carolina luau masa. S: - Buna, Chris. Insafarist ai ajuns. Hai aseaza-te langa noi! Am facut cum mi-a zis si m-am asezat la masa. Era o liniste deplina singurul zgomot care se auzea era cer al tacamurilor care se loveau de farfurii. Nimeni nu a scos un cuvant pana cand domnul Steven a rupt tacerea. S: - Deci, Carolina, cum e la facultate? Ca: - Totul e bine. S: - Imi face placere sa aud asta. Dar tu Chris? Tu studiezi la vre-o facultate? Am plecat privirea nestiind cum sa ii raspund. J: - Tata de ce mai intrebi? Nu vezi ca e doar u nsimplu sofer? S: - Da, dar credeam ca... J: - Hahaha...esti naiv ca intotdeauna. S: - Jon, nu e politicos sa ma intrerupi. J: - Imi pare rau. S: - Chris dar tu ce vei face cu viitorul tau? C: - Nu stiu, nu m-am gandit niciodata. S: - Adica nu poti ramane pentru totdeauna sofer, nu? Domnul Steven avea dreptate. Niciodara insa nu ma gandisem la asta....
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena.
FikMaster
 Din: far away
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 558
|
|
mi s-au umplut ochii de lacrimi la ultimele doua parti... si cred ca nu ai scris niciodata ceva atat de frumos.. atat de real.. de plin de sentimente.. am ramas cu gura cascata .. cu un nod in gat.. incetcand sa-mi dau sema de unde ai putut sa scrii asa ceva... fiecare replica e naturala.. venita din suflet... mi-a placut la nebunie asta... ai spus in cuvinte simple ceea ce atii n-ar fi reusit sa spuna in 100 de cuvinte pompoase.. incerc sa-mi adunn gandurile.. si sunt inca in poveste.. ca un personaj ce priveste si asculta din umbra... personajul isi joaca atat de bine suferinta... si totul se potriveste.. momentul e bine ales.. decorul... dai detalii care nu plictisesc.. e o adevarata placere sa-ti citesc ficul.. si in iecare parte postata descopar ceva nou.. ceva ce credeam ca e imposibil de gasit... cred ca nici daca traiai tot ce a trait personajul nu putei descrie cu atat suflet... poate ca de asta e mai usor... felicitari... sinvere felicitari... ai talent cu carul... ma darami... poop si m-ai lasat cu gura cascata..astept next
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
Pune nextul te implor..
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
nu pot simti ceea ce simtiti voi cand imi cititi povestea insa stiu ce simt cand va citesc comenturile...e un sentiment pe care nu il pot descrie in cuvinte oricat as incerca...e ca un val de apaluze ce iti umple inima... nena, ce ai spus ma lasat fara cuvinte, cred ca nimeni vreodata nu mi-a mai spus ceva atat de frumos..recitesc aceleasi cuvinte incontinu si nu ma satur  ana...mi-ar placea mie sa ii vorbesc fata in fata ) as avea si eu cateva sa ii zic insa in poveste totul este altfel, trebuie sa imi controlez gandurile, cuvintele si sa le potrivesc fiecarui personaj  ma bucur ca cititi :*:*
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
yo citesc....bineintzeles... PS.-dak`i vrea sa treci shi pe la noul meu fik,o iubire intre o musulmanca shi un soldat american.. scz dak am facut o prostie ca ma pus aici depsre fikul meu....plisz pune nextul k imi place la nebunie...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
C: - Dar sincer, nu stiu ce as putea face... S: - Ai putea da la aceasi facultate cu Carolina. Te-ar putea pregati ea pentru examen si in plus cred ca inca mai are manualele de anul trecut, ar fi o idee buna nu crezi? Carolina nu a spus nimic. Continua sa se uite undeva in gol ca si cum ar fi fost absenta. Nici nu stiu daca auzise vre-un cuvant din discutia mea cu domnul Steven insa stiu ca cineva era mai mult decat atent. J: - Dar tata, Carolina e foarte ocupata iar...Chris u are nicio cunostinta in domeniul asta... C: - As putea inva... M-am oprit brusc. Poate ca avea dreptate. Mi-am facut din nou vise si sperante inutile. Timpu era pretios pentru unii. Ca: - Am putea incerca! Un zambet a aparut pe fata mea. De mult nu mai zambisem asa. Credeam ca nici nu e interesata de conversatia naostra de aceea raspunsul ei m-a miart atat de tare. J: - Dar Carolina... S: - Ai ceva impotriva Jon? J: - Nu doar ca... S: - Atunci cred ca asa ramene. Castigasem in fata lui Jon si totusi de ce nu ma simteam atat de bine pe cat as fi sperat? Privirea lui plina de ura imi dadea fiori. Ce ii facusem de ma ura atat de mult? Am terminat de mancat si m-am intors in camera mea. Linistea de acolo era lucurul de care aveam nevoie in acele momente. Aveam sa merg la facultate si asta insemna ca trebuia sa imi reiau studiile. Nu imi va fi prea usor pentru ca am mult de recuperat insa sunt dispus sa fac orice. Nu numai pentru a-mi asigura un viitor mai bun ci si pentru faptul ca aveam sa o vad pe Carolina mai des. Poate daca nu ar fi intervenit acest lucru nu ne-am mai fi vorbit. Am ieist din camera mea indreptandu-ma spre a ei. Imi doream mult sa o vad, sa vorbesc cu ea, faptul ca nu imi spusese nici un cuvant in ultimele zile ma intristase mult prea mult. Iar acum aveam insfarsit un pretext pentru a intra in vorba cu ea.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
srry scrisesem eu gresit insa ea vorbise cu Steven...ma gandeam eu la altceva ...domnul Wiesz e tatal Carolinei pe net intru zilnic insa prefer sa stau pe invizibil asa ca dak e ceva dai un buzz
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
 Din: Just another boring place
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1689
|
|
imi place mult fikul monik dar imi pare rau k l`am citit la repezeala..in mod nomrla l`as fi citit de 3 ori sa inteleg mai bn..asa insa..dau test si tre sa invat..mai vb pooop si pune next pls si promit k data viitoare dau comment luuung :*:*
_______________________________________
 Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
nu am nevoie de cumenturu lungi ca nu faceam aici confesiune imi ajunge sa stiu ca va place nextul vine imediat
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Am batut incet la usa si am deschis-o fara sa ma astept vre-un raspuns. Ca: - Imi este dor de tine... A lasat usor telefonul din mana si o lacrima ii se prelinse pe obrazul catifelat. Nici nu observase ca eram acolo. S-a asezat pe jos langa fereastra imensa cuprinzandu-si genunchi cu bratele. Privea undeva in gol gandinud-se poate la prea multe lucruri. Parea pierduta printre miile de ganduri ce nu ii dadeau pace. M-am apropiat incet de ea. C: - Carolina? Nu a reactionat in nici un fel. Nici macar nu si-a mutat privirea. Rosti cateva cuvinte insa nu reuseam sa le inteleg. imi era mila de ea, nu suportam sa o vad asa. C: - Te simti bine..? Poate insistam degeaba. parea cu totul si cu totul in alta parte, indiferenta de ce se intampla in jurul ei. Parca incercam sa ma adresez unei statui, unui lucru lipsit de viata. Era atat de rece incat uneori credeam ca pana si un surd ar fi mai intelegator... Am renuntat in cele din urma intorcandu-ma spre usa. A facut insa un gest la care nu m-as fi asteptat. M-a prins de mana intorcandu-si privirea spre mine. Avea ochii plini de lacrimi si privirea rece si pierduta. De ce tot timpul mi se intampla asta? Cand credeam ca incep sa o inteleg imi dadeam seama ca defapt nu stiam nimic. Poate ca o judecam prea devreme...sau poate juca atat de julte roluri incat nici nu imi puteam da seama care este adevarata ei fata... C: - Cred ca mai bine ar fi sa plec. Vad ca vrei sa fii singura. Ca: - De ce toti cred asta? De ce toti ma parasesc? M-am asezat langa ea. C: - Dar nimeni nu te va parasi vreodata...nu stii cum e sa fii cu adevara parasit... Ca: - Esti sigur? Crezi ca tu esti singurul care a suferit? Crezi ca doar tie ti s-au intamplat multe...de ce iti vine atat de greu sa ma crezi? C: - Pentru ca nu stii ce inseamna sa fii cu adevarat singur. Sa nu ai pe nimeni langa tine care sa te ridice daca vei cadea vreodata. Uite-te in jurul tau si vezi.. Ca: - Ce sa vad? Sunt intr-un oras in care tot ce am sunt amintirile...unde sunt persoanele care pretind ca ma iubesc? De ce m-au trimis aici fara sa le pese de mine? C: - Tatal tau de iubeste mai mult decat crezi... Ca: - Atunci de ce face toate astea? De ce ma trimis departe de el? De ce nu m-a tinut niciodata in brate sau de ce nu ne-am jucat niciodata impreuna...? C: - Iti vrea doar binele. Vrea sa ai un viitor... Ca: - Un viitor? Dar prezentul cui il lasam? C: - De ce nu vrei sa gandesti altfel? Te-a trimis la cea mai buna facultate doar pentru ati implini visul... Ca: - Visul meu? De ce ar fi asta visul meu? C: - Dar nu iti doreai sa conduci firma tatakui tau? Ca: - Visul meu...? Visul meu s-a frant de mult...visul meu e mort...sa ajung la conducerea firmei e dorinta tatalui meu care a devenit si a mea...dar visul meu...e prea mult spus...Ce imi doresc eu sunt lucruri mult prea simple carora unii nu le acorda prea multa importanta...dar pentru mine inseamna enorm...poate nu toti isi doresc bogatie si cariera... C: - La ce lucruri te referi? Ca: - La lucrurile simple care te fac sa zambesti. O imbratisare calda intr-o zi ploioasa, timpul petrecut alaturi de cei dragi...lucruri care par banale dar care inseamna foarte mult... C: - Daca ai putea sa dai la o parte vualul ce iti ingreuneaza privirea atunci ai putea vedea toate acele lucruri... M-am ridicat de jos aruncandu-i o ultima privire inainte de a iesi din camera.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
te implor sa pui nextul..este prea tare
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Parte speciala pentru Ana pentru ca m-a rugat atat de mult sa o pun ...sper sa iti place pentru ca e cu dedicatie nuami pt tine
O lasasem confuza, stiam asta, dar nu mai mult decat eram eu. M-am intors in camera mea si m-am intins in pat. De ce tot timpul cand vorbeam cu ea discutia se termina astfel? De ce niciodata nu puteam intelege ce vrea celalat sa zica, de ce mereu eram in contarar cu ce spunea celalat...? "Lucruri simple", ce vroia sa zica prin asta? Tot ce isi dorea putea sa aiba cat ai clipi, trebuia doar sa ceara...spre deosebire de altii care trebuiau sa munceasca pentru a obtine ceea ce doreau. Am inchis ochii si m-am pierdut printre ganduri. Usa s-a tranitit de perete violent, trezindu-ma. Inima imi batea cu putere, zgomotul ma speriase. Am cautat cu privirea ceasul, era ora 4:26...M-am ridicat din pat indreptandu-am spre usa. Am vrut sa o inchid insa am auzit plansete venind din camera alaturata. Am ieist pe coridor pasii purtandu-ma spre camera Carolinei. Am deschis usa incet si am vazut-o in acelasi loc in care o lasasem. Tinea strans in mana receptorul... "Lasa-ti un mesaj dupa tonul sonor..." A inchis formand din nou acelasi numar insa primi acelasi raspuns. Lumina palida a becurilor din gradinsa ii se frangea pe chipul inecat in lacrimi. "Mi-e dor de tine..." spunea incontinu printre suspine. M-am apropiat de ea luand-o in brate. Era atat de rece. A lasat telefonul sa ii cada din mana... C: - Carolina?! Am strigat-o incet mai mult pentru a o trezi la realitate. S-a uitat la mine, aruncandu-mi o privire rece si pierduta, dar erau aceasi ochi mari si blanzi care alta data imi zambeau senini. A scos un ultim suspin apoi si-a cufundat capul in pieptul meu. C: - Ce s-a intamplat? E tarziu, de ce nu dormi? Ca: - Nu mai pot, de ce nu imi raspunde? De ce? De ce m-a parasit...? C: - Cine? Ca: - Tata, de ce ma paraseste si el? C: - Nimeni nu te paraseste. Ca: - Dar de ce nu imi raspunde? De ce nu vrea sa vorbeasca cu mine? I-am ridicat chipul in maini uitandu-ma in ochii ei. C: - E 4 dimineata, probabil doarme. Ca: - Nu vreau sa mai fiu singura.. C: - Nu esti singura. Am ramas cu ea si probabil am adormit... Ceasul a fost cel care m-a trezit. M-am uitat in jur cautand-o cu privirea pe Carolina insa nu era. Nimic din ce era aseara in jurul meu nu mai era. Eram in camera mea, in patul meu. Visasem? Dar nu se poate, era prea real. Am iesit repede din camera intrand in cea a Carolinei insa nu era nimeni. Totul era in ordine perfecta. Trebuie sa fi fost doar un vis...dar...Am vazut receptorul pe jos langa fereastra. Asta nu insemna nimic, putea sa fi ajuns acolo din orice motiv. L-am ridicat de jos... "Lasa-ti un mesaj dupa tonul sonor..." Deci nu visasem. Am coborat scarile in fuga. Carolina si Jon erau in salon vorbind despre cine stie ce. Cand ma vazut Jon si-a luat la revedere de la Carolina, sarutand-o pe obraz apoi a plecat. Ca: - Buna dimineata, Chirs!
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
Buna dimineatza shi tzie...multzumesc pentru dedicatzie....chiar ca te`am batut la cap sa o pui....the question is....a fost real ce sa intamplat sau nu?Dak pui NEXT poate o sa vad ce se intamplat..i love this fiction....pune NEXTUL...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
**CrAzzY~gRL**
Moderator
 Din: =>[no]~[place]<=
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 969
|
|
off...am inceput sa fiu dependenta d ficul asta chiar dak las comment-uri my rar sa stii k citesc....nu am mereu timp sa las comm-uri.sper k nu t superi... oricum mi s-a parut atat d ireala partea asta... in fine...sper k o sa pui in curand nezzt kiss sweet :*:*
_______________________________________ ...7ways to...

...my name...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
Hay monikk..
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
C: - Buna dimineata! As fi vrut sa o intreb despre noaptea trecuta, daca era adevarat sau doar visasem dar probabil as fi parut prost. Trebuia sa uit... Ca: - Poftim! Mi-a spus intinzandu-mi o batista. C: - Ai uitat-o la mine. Era batista mea, i-o dadusem aseara. Era confirmarea pe care o asteptam. Deci nu fusese doar un vis. Se uita la mine ca si cum ar fi asteptat sa spun ceva. Avea o privire atat de serioasa de parca ma mustra numai uitandu-se la mine. Ce am facut..? Ca: - Esti pregatit? C: - Pregetit? Pentru...pentru ce? Ca: - Ai spus ca vrei sa te pregatesc pentru facultate, ai uitat atat de repede? C: - Nu... Imi vorbea pe un ton atat de sever, ma simteam ca un copil mic ce era certat pentru fapta sa. Dar eu nu facusem nimic cel putin nu cu intentie... Ca: - Zi-mi cand vrei sa incepem. C: - Eu nu am nimic de facut. Ca: - Bine atunci. Asteapta-ma in biblioteca. Am facut cum mi-a zis. Am urcat scarile cele mari pana sus, in biblioteca. Era imensa si pustie, se vedea ca nu mai fusese nimeni aici de ceva timp, dar cu toate astea praful nu se asezase nicaieri. Intelegeam de ce Carolinei ii placea mult biblioteca, era asemeni sufletului ei. M-am asezat la o masa sprijinidu-mi capul in maini. Usa s-a deschis incet si Carolina a intrat cu niste carti in mana. Ca: - Astea sunt manualele mele de anul trecut. Iti vor fi de ajutor. S-a asezat langa mine deschizand o carte si cautand ceva in ea. Pe mine nici nu m-a privit. Era atat de concetrata asupra cartii, iar eu tanjeam atat de mult dupa o privire, un zambet, un semn ca ii pasa de prezenta mea. Ca: - Vom incepe cu lucrurile de baza... Timpul a trecut repede si in scurt timp uitasem ca sunt cu Carolina, incercam doar sa invat. Dar imi era atat de greu. Faputl ca nu imi continuasem studiile de mult timp se simtea. Nu mai cunosteam prea mult lucruri insa asta parea sa nu o deranjezepe Carolina. Sau cel putin nu o arata. Ca: - Trebuie sa merg la facultate, continuam dupa ce m-a intorc, bine? C: - Bine. Am dus-o cu masina pana in fapa portii. M-a tratat cu aceasi raceala, nimic nu se schimbase de dimineata. De ce se purta asa cu mine? Si cat va mai continua? O zi radea, se termina plangand, iar urmatoarea zi era mai rece ca un cub de gheata. Am bagat mana in buzunar in cautarea cheilor insa am gasit altceva. Era biletelul de la tatal meu, dar, dar cum ajunsese acolo? Puteam sa jur ca nu il pusesem in buzunar ci il aruncasem...ah...probabil mama il pusese acolo. Am vrut sa il arunc, sa scap de tot de el dar l-am desfacut citind printre randuri. Am observat sub mesaj o adresa si un numar de telefon, probabil erau ale lui. OAre la ce se astepta, sa ii fac o vizita? Sa ii spun ca dupa atata ani mi s-a facut dor de el si sa ii sar in brate?
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
**CrAzzY~gRL**
Moderator
 Din: =>[no]~[place]<=
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 969
|
|
n-ai pus km d mult,ma bucur k azi ai putut pune nici nu stiu c cuvite d lauda sa iti mai zic...fii cum ai fost si pana acum si sa scrii al fel de bn k pana acum
_______________________________________ ...7ways to...

...my name...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
B!0$T@R
^*[Old fan]*^
 Din: Porchys Heart
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 520
|
|
mah dar sa moara beta de nu astea fara th ... povestile is mai faine ..... dai bitche sisa dark
_______________________________________
 Just loving death like him...
 Just look at his angelic eyes
|
|
| pus acum 19 ani |
|
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
 Din: Just another boring place
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1689
|
|
super..sorry k nam mai pus comm da pastele asta..am fst plekta..orikum,imi pl fikul..e interesant..mai pune te rog 
_______________________________________
 Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
ce trist...eu totushi ash vrea sa ii ierte pe parintzii lui...acum nici macar nu jtiu dak sunt vinovatzii prea mult sau nu..HAY PUEN NEXTUL
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Mi-a scos telefonul din buzunar si am format incet numrul de pe biletel. Nu am apasat insa butonul pentru apelare. Poate ca nu eram pregatit sa vobresc cu el sau poate imi era frica de reactia pe care o putea avea. M-am hotarat totusi sa ii scriu un mesaj... "Buna, tata, daca cuvantul nu iti e strain atunci stii cine sunt. Nu vreau sa iti spun ca inca te urasc, nu asta e motivul pentru care iti scriu, ci as vrea sa te intreb cum te simti? Iti e bine acolo udne esti? Esti fericit gandindu-te la toate care s-au intamplat?" Orice incercam sa scriu in plus, stergeam in secunda urmatoare. Nu mai stiam ce sa zic, poate as fi vrut sa sterg tot dar l-am trimis. Nu mai era cale de intoarcere. Am privit pentru cateva minute ecranul telefonului, asteptam un raspuns cu toate ca mi-as fi dorit sa neg asta, dar biletul era de mult, poate nu mai avea numarul acesta de telfon sau cine stie ce alt motiv putea exista. L-am pus in cele din urma la loc in buzunar si am pornit masina. Daca un prim pas a fost sa trimit mesajul tatalui meu poate urmatorul ar fi sa vorbesc cu mama mea. Ultima oara cand facusem asta nu ii dadusem sansa nici macar sa zica ca avea de spus...dar oare merita asta? Dupa tot ce mi-a facut, dar era mama mea si nimic nu putea schimba asta. Am oprit masina in fata blocului meu. Aceasi atmosfera tacuta si pustie m-a intampinat. M-am dat ins jos din masina si urcat scarile mari de piarta din fata scarii. Am privit lista interfonului, erau aceleasi familii. am vrut sa formez numarul apartamentului meu dar cineva a deschis usa. Era o fata cu parul blond ce vorebea la telefon. Sapca imensa ce o purta nu ii putea asunde insa in totalitate chipul ce l-as fi recunoscut oricand. Vocea ii parea total schimbata sa nu mai vorbim de stilul vestimentar dar era aceeasi persoan, vechea mea prietena. A trecut pe langa mine fara sa ma observe sau sa imi spuna ceva iar eu am afcut la fel. Am intrat in scara urcand treptele. Se pare ca drumurile vitelor noastre erau opuse si se pare ca va trebuie sa uit multe persoane pe care le-am iubit.
- Kim, vechea lui prietena...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
offf....sper sa nu se indragosteasca de Kim ..next girl` 
Modificat de *^3m0`KiD`AnA^* (acum 19 ani)
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
girl, orice comnet mi-ati lasa eu oricum o sa va pun nerxtul luv ya :*:*
Am urcat si ultima treapta ce ma despartea de ultimul etaj. M-am apropiat de usa de la aprtamentul meu si am batut incet, poate cu teama. Nu s-a auzit nici un sunet, nici o miscare, poate nu era nimeni acasa. Am facut cativa pasi inapoi. Daca continuam sa fug nu voi rezolva nimic, nu de asta venisem aici. K: - Pe cine cautati? O voce inceata s-a auzit din spatele meu. Am intors capul. Era Kim. Am privit-o atent pentru cateva clipe si ea a facut la fel. Ma schimbasem atat de mult. nu ma recunostea? Sau nu vroia sa o faca. C: - Kim... K: - De unde imi stii numele? Ma cunosti? C: - Nu, dar candva te-am cunoscut foarte bine. Tr-ai schimabt mult insa ai acelasi nume... K: - Iti bati joc de mine? Cine esti? C: - Nimeni, nu conteaza. Poate ca se schimbase la exterior dar inauntru era aceeasi. Eram obisnuit cu tonul acesta, mereu imi vorbea asa. Dar stiam ca nu era cu intentie. Poate avea problemele ei. A trecut pe langa mine sunand la usa. C: - Nu cred ca e acasa, stii mai bine plec. K: - E acasa. C: - Dar nu trebuie sa faci asta pentru mine. Eu...stii..am...poate nu a vrut sa imi deschida... K: - Fii serios, nu suni la usa la cineva daca nu ai un motiv. Usa s-a deschis incet lasand sa se vada chipul balnd al unei femei. Era mama mea. M: - Buna, Kim. Hai intra. K: - Buna ziua. Mama mi-a spus sa va aduc asta. A spus in timp ce ii intinsese o geanta. M: - Aa...apropae ca uitasem, multumesc. Esti cu cineva? A ridicat privirea uiteandu-se la mine. A ramas uimita, fara sa mai spuna vre-un cuvant. Ma privea cu ochii ei blanzi in timp ce lacrimile ii inundau usor obrajii. M: - Chris.. K: - Chirs? Nu stiam ce sa spun. Kim ma analiza din cap pana in picioare, nu ii venea sa creada ca sunt acolo, in fata ei. Mama a pus geanta jos si s-a apropiat de mine. Mi-a mangaiat obrazul cald cu mana ei. Ce sentiment ma cuprinse. Nu ii mai simtisem de mult mangaierea si imi lipsise mult. Orice sentiment de ura, de razbunare pe care il simtisem pana atunci a pierit. Cum puteam ura fiinta pe care o iubeam cel miam ult, care mi-a dat viata? Am imbratisat-o puternic... Nimeni nu isi mai gasea cuvintele, pana cand mama a spart tacerea. M: - Haide-ti in casa, putem vorbi pe indelete. K: - Defapt, eu am ceva de rezolvat, am venit doar ca sa va aduc astea. M: - Sigur nu vrei sa ramai? K: - Imi pare rau, nu pot. A plecat fara sa priveasca in urma ei. Nu stiam ce sa cred, poate m-as fi grabit sa trac concluzii pripite. Am ramas singur, doar eu si mama. Sincer imi era frica sa intru din nou in casa, dar ea m-a impins incet. Totul era exact la fel cum il lasasem. Amintirile au inceput sa se deruleze in mintea mea asemeni unui film pe care doar eu il puteam vedea. M: - Hai sa ne asezam. M-am asezat pe canapea iar ea langa mine. Imi tinea mana intr-a ei privindu-ma neincetat. Ochii cufundati in lacrimi imi starneau amintiri din copilaria mea. Ma simteam bine si totusi rau in acelasi timp. As fi vrut sa ies de acolo, simteam ca ma sufoc, dar in acelasi timp vroiam sa raman. In mine avea loc o lupta, intre ratiune si sentimente, nu stiam de cine sa ascult... M: - Asculta-ti inima intotdeauna. Daca ea te-a chemat aici atunci ascult-o... Mereu stia ce gandesc si ce era in sufletul meu insa acum ma uimise. Am hotarat insa sa o ascult.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
 Din: Just another boring place
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1689
|
|
m`ai lasat fara cuvinte.next plz 
_______________________________________
 Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| pus acum 19 ani |
|
byank
^*[Old fan]*^
 Din: de sub-patul lui tom :D
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 528
|
|
ce super ii...e prea super...ascultati inima.. da...eu am ascultat-o si am pierdut tot ce aveam mai scump...poate chiar darul de a mai iubi...dar asta este...am gresit...DAR TU HAI CU NEXT-UL...E SUPER POVESTEA...MI-AU DAT LACRIMILE.... 
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!

|
|
| pus acum 19 ani |
|
** H3nR!3Tt@ **
>[V*I*P]<
 Din: Visul frumos
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1701
|
|
deci nu am cuvinte sa iti spun cat de mult imi place fikul tau,e atat de original vreau nextul
_______________________________________

bye bye
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
Hay monik pune nextul te rog...ca abia ast sa vad ce se intampla.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
C: - Nu prea stiu de ce am venit aici... M: - Conteaza numai ca ai venit. Chris, ce mare te-ai facut, lasa-ma doar sa te privesc. Ohh, mi-a fost atat de dor de tine. C: - Minti! Daca ti-ar fi pasat de mine nu s-ar fi intamplat nimic. M: - Iarta-ma, te rog! Te implor, iarta-ma! Daca as putea intoarce timpul.. C: - Daca, bine zis, daca, dar asta nu se va putea intampla niciodata, drept urmare niciodata nu iti vei putea repara greseala din trecut. M: - Cat ai crescut... Fiecare lacrima ce ii curgea pe obraz ma durea, o simteam arzandu-ma in interior dar in acelasi timp nu insemna nimic, nu putea schimba nimic. Un moment de tacere s-a lasat intre noi pentru cateva clipe. C: - De ce mi-ai pus biletul acela in buzunar? M: - Era o ultima sansa... C: - Ai stiut ca nu voi putea rezista.. M: - Ai fost la el? C: - Nu, nu am indraznit, i-am trimis un mesaj la numarul de telefon pe care il lasase. Nu mi-a raspuns insa. Vroiam sa te intreb daca si-a schimbat numarul. M: - NU iti pot raspunde. Nu am mai vorbit cu el de 4 ani...nu mai stiu nimic de el, nici daca mai e printre noi. Vorbele ei sunau ca un ecou in mintea mea. Gandul ca ar fi putut muri ma ranea mai tare decat as fi crezut. De e mie trebuia sa imi pese de el dar lui de mine nu? Poate ca si eu as fi putut sa mor de mult si poate ca acum as fi fost intr-un loc mai bun, i-ar fi pasat oare? M: - Dar poti sa verifici adresa...nu ai ce pierde. C: - Pate, insa nu sunt pregatit sa il vad. M: - Daca e sa tot amani asa nici peste 20 de ani nu vei fi. Viata nu ne intreaba niciodata daca suntem pregatiti pentru ceva.. C: - Daca e sa se intample se va intampla... Ma uitam in jurul meu...totul era la fel si totusi ma simteam de parca as fi fost pentru prima data in locul acela. Totul era incarcat cu amintirile copilariei mele, si in acelasi timp imi parea atat de strain. Nu mai era de mult "acasa". M: - Vrei sa vezi camera ta? Am pastrat-o exact la fel in speranta ce te vei mai intoarce... C: - Vrei sa raman aici? M: - Chris, esti fiul meu, te iubesc mai mutl decat orice si as vrea sa te stiu langa mine... C: - Ciudat ca pana acum nu ai simtit nimic din toate astea. Nu ai stiut atati ani unde sunt, ce fac, daca mai traiesc...si acum imi spui ca ma vrei langa tine? M: - Imi pare rau, ai dreptate....dar macar spune-mi unde stai.. C: - Imi e bine acolo unde sunt...ar trebui sa plec. M: - Cum vrei. Poti oricand sa vii aici, usa mereu iti va fi deschisa. C: - Bine...sper ca nu cum mi-a fost si pana acum.. M: - Nu crezi ca m-ai ranit destul? SUnt vinovata, stiu, nu imi voi ierta asta niciodata dar crede-ma ca e destul... C: - Plec...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena.
FikMaster
 Din: far away
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 558
|
|
nu stiu daca ai avut vreodata impresia ca traiesti doua vieti... desi numai una din ele e reala... cealalta exprima cu adevarat cine esti... poate nu are sens ce spun.. insa e ca si cum as iesi din povestea ta.. si m-as privi acum incercad sa scot doua cuvinte .. si mi-e imposibil.... ficul tau ma despinde de lume.. cu totul...si daca ar fi sa traiesc in pielea personajului tau poate ca as fi spus aceleasi lucruri.... incerc sa spun ceva care sa aiba logica si eventual ceva care sa te faca sa razi sau sa plangi cand ai sa citesti comnetul... si totusi sunt inca in poveste... si crede ca daca m-as intreba cineva cum ma cheama i-as spune ...Chris... e baiat dar ce simte el e uman.. si suferinta se simte la fel ..indiferent daca esti fata sau baiat... e ca si cum as fi avut o viata anterioasa si acum desi nu-mi mai amintesc nimic.. cand citesc ficul tau.. ma incorc acolo... ma simt vie... e drept ca am lipsit ceva timp.. ca nu am mai lasat nici un coment.. insa impactul pe carel are ficul tau asupara mea e acelasi ca atunci cand am citit prima fraza... daca ai fi trait 100 de ani nu ai fi putut scrie asa cum scrii acum... e ca o poveste spusa e bunica... dupa ce a trecut prin lucruri pe care numai ea si dumnezeu le stie... nu pot nici macar sa plang... sau sa exteriorizez in vreun fel ceea ce am simtit cat am citi... a fost deja a doua intalnire cu mama lui.. si totusi sufletul ii e atat de incarcat de sentimente.. de lipa cu el insusi... poate ca asta se trannsmite... asta are impact... sper sa fiu mai lucida data viitoare si sa-ti las un coment din care sa intelegi cat de mult imi place ficul asta... e si singurul pe care-l citesc... ma simt norocoasa ca am avut ocazia sa-l citesc.. sa invat ceva din el... gata.. nu mai spun nimic... mi se impleticeste limba in gura.... poop si ... jos palaria..sunt pitic pe langa tine... .
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
m-ai lasat fara cuvinte sunt cele mai frumoase lucruri pe care putea sa mi le zica cineva vreodata....multumesc mult :*:* imi cunosc talentul insa niciodata nu te voi putea intrece 
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena.
FikMaster
 Din: far away
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 558
|
|
eu acum imi dau seama ca ti-ai schimnat numele.. credeam ca esti altcineva.. tocmai ti-am comentat..comentul.. lasat la fucl meu..merci pt cuvinte.. poop..a a ..sooper ficul.. nu-ti mai spun...
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
ji nici eu numai trebuie sa repet la infinit E SUPERB...pune nextul te rog mult mult...ji dak te induri sa ne pooi shi o dedicatzie speciala amandorora...p00p shi asteptam nextul cu nerbadare...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
sunt dark_soul mi-am schimbat doar numele scriu nextul imediat,,, ms ca cititi :*:*
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
S-a uitat la mine ca sicum ar fi fost ultima oara cand ma vedea. Probabil daca ar fi fost dupa mine as fi pelcat de acolo si nu m-as mai intors niciodata si cu siguranta stia asta, dar ceva ma facea sa ma razgandesc. Am plecat fara sa ii mai zic vre-un cuvant, nu ar mai fi avut vre-un sens, nici un cuvant nu ar fi putut exprima ceea ce simteam eu atunci. Am coborat incet scariile incercand sa ma gandesc la tot ce s-a intamplat acum cateva minute. Ma simteam ca si trezit dintr-un vis, intrebandu-ma daca totul a fost real sau doar o iluzie... Am urcat in masina, insa cand am vrut sa scot cheile din buzunar am dat inevitabil peste acel bilet. Aveam o senzatie de deja-vu, nu era prima oarca cand mi se intampla asta si in fond biletul acesta ma aduse-se aici, poate era un semn. Trebuia sa il ascult dar in acelasi timp nu ma simteam pregatit sa ma intalnesc cu tatal meu. Im iera frica, de reactia lui, de a mea, de tot ce tinea de asta...Am deschisa insa biletul uitandu-ma la adresa, nu era departe de aici. dar lui nici nu ii pasa de mine, mie de ce trebuie sa imi pese? nici macar nu s-a sinchisit sa imi raspunda la mesaj, s ama sune, sa imi dea vre-un semn ca inca mai tine la mine catusi de putin. Il urasc pentru asta, pentru ca ma lasa sa ma cert cu mine insumi. Pentru ca de cand am primit acel bilet ma mint de unul singur cautand orice motiv pentru ai scuza purtarea. Daca el nu va face nimic, eu trebuie sa rezolv asta, odata pentru totdeauna. Am pornit, deci, spre adresa indicata pe bilet. Nu a durat mult pana sa ajung. Era o casa nici modesta dar nici prea luxoasa, era potrivita. Am ezitat putin ramanand pentru cateva clipe in masina dar cev aparca ma impingea de la spate. Am cibirat, mergand pe drumul ingust spre usa de la intrare. Am privit in jur cautand cu privirea pe cineva, insa nu era nimeni. Am apasat cu mana ce imi tremura butonul soneriei ce a scos un zgomot scurt. Nu a durat mult si cineva mi-a deschis usa. Era o doamna nu prea invarsta, micuta de statura, imbracata intr-o rochie albastra cu dantela. M-a privit putin mirata, iar eu am facut la fel. Eram amandoi la fel de surprinsi. Probabil nu astepta oaspeti iar eu nu ma asteptam sa imi deschida ea. X: - Cine esti? C: - Aaa...aici locuieste Martin Ashton? X: - Imi pare rau insa domnul Ashtom a decedat in urma cu cateva zile. Imi puteti spune cine sunteti? Cuvintele ei imi rasunau in minte. Nu imi venea sa cred ceea ce auzisem. Mi-a luat atat de mult sa ma hotarasc sa il vizitez incat acum e prea tarziu... X: - Esti bine? C: - Da, da, cred... Trebuia sa fie un vis si totusi era realitatea. Auzisem clar ceea ce imi spuse dar nu imi veanea sa cred. Parea imposibil, nu putea fi adevarat... X: - Sunteti ruda cu el? C: - Sunt fiul lui...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
X: - Scuza-mi curiozitatea dar ma asteptam sa stii... C: - Am fost plecat o perioada, m-am intors sa il vizitez pentru prima data. X: - Imi pare rau ca a trebuit sa iti dau o astfel de veste. Te pot duce insa sa ii vizitezi locul de veci. Cuvintele ei pareau atat de reci incat simteam fiorii pe sira spinarii. M-a condus prin cimitir spre mormantul tatalui mei. Se simtea inca mirosul pamantului praspat si umed iar in jur catvea lumanari mai ardeau inca. X: - Cred ca vrei sa fii singur. C: - Da, multumesc. X: - Macar atat puteam sa fac si eu. A plecat lasandu-ma singur. De ce a trebuit sa se intample asta? De ce nu am avut sansa sa ii zic macar un ultim cuvant, sa imi adio de la el. Toate gandurile si ura oe care o simtisem pana atunci s-au sfaramat. Am fost atat de orbit de ura pe care i-o purtam incat cand m-am hotarat sa il iert a fost prea tarziu. Acum nu mai e aici, niciodata nu ii voi mai putea spune cat il iubesc. O lacrima s-a desprins din ochii mei, alunecandu-mi usor pe buze apoi a cazut pe pamant asemeni unei sarutari. C: - Iarta-ma tata, daca as fi stiut, daca as mai putea face ceva acum. Nu am avut timp nici sa imi iau ramas bun, timpul isi urmeaza cursul fara sa ii pese de ce lasa in urma, vita se scurge si tot ce mai ramane sunt amintirile. Nu pot sa cred ca de acum cuvantul "tata" ca insemna doar o amintire pentru mine. Iarta-ma... Ma simteam vinovat si o victima in acelasi timp. nu era vina mea pentru ceea ce se intamplase insa ar fi putut fi altfel. Am invatat cea mai importanta lectie dar nu exista alta cale. De ce totul trebuia sa fie atat de crud? Linistea a fost insa intreruota de soneria telefonului. Era Carolina. Doamne, uitasem complet de ea, trebuia sa o iau de la facultate, dar ma simteam atat de slabit. C: - Alo? Ca: - Am vrut sa iti spun ca sunt acasa, nu e nevoie sa vii sa ma iei. Ramai acolo cat timp vrei. Am ramas putin surprins. C: - "Acolo"? Ca: - Stii la ce ma refer. Dar de unde stia? Nu mai puteam sta insa. Imi facea mai mult rau decat bine sa ma aflu acolo. M-am urcat in masina si am pornit spre casa. Toto cheful imi pierise, ma simteam inutil si lipsit de puteri. Am urcat scarile intrand in camera mea. Nu mai vroiam sa stiu de nimic si de nimeni... Usa s-a deschisa insa incet si cineva a intrat in camera. Nici nu mi-am intors privirea sa vad cine e, nu imi pasa. Am simtit cum se apropie de mine, in cele din urma ajungand langa mine. Ca; - Vrei sa amanam lectia? Uitasem complet de asta, nu ma simteam capabil sa invat ceva in momentul acela dar poate era mai bine sa ies din starea asta. C: - Nu, putem incepe cand vrei. Am urmat-o pana in biblioteca si m-am asezat la aceasi masa ca si dimineata. A inceput sa vorbeasca despre anumite carti insa nu puteam intelege ce spune. Gandul imi era cu totutul si cu totul in alta parte. C: - De unde ai stiut unde sunt...? Ca: - Am fost azi la mama si te-am vazut. Trebuia sa mai ramai daca vroiai. C: - Nu, ma simt mai bine aici. Oricum, nu mai conteaza, continua. Ca: - Ce am spus inainte sa ma intrerupi? C: - Aa...despre...ah...nu stiu... Ca: - Chris? De ce ai vrut sa faci asta? Nici macar nu ma ascultil... C: - Imi pare rau...am vrut doar sa...nici nu stiu...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
off..ce trist..saracu chris...mi`e mila de el...dar totushi,unde statea mama lui carolina??
|
|
| pus acum 19 ani |
|
** H3nR!3Tt@ **
>[V*I*P]<
 Din: Visul frumos
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1701
|
|
hai cu enxtul...pare atat de interesant si tot odata atat de trist..
_______________________________________

bye bye
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
exact..este atat de trist..dar atat de frumos...pune nextul ca incep sa plang shi nu stiu de ce..
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Blu3DoLL
~Litte*fan~
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 4
|
|
imi place cum descrii totul.si imi pare rau pt tatal lui chris.speram sa`i zik ca l`a iertat inainte sa fie prea tarziu./dar sper k a invatat k trebuie sa zica ceea ce crede inainte de a fi prea tarziu....poop si ajtept nextul :*:*
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
hy moniiiiilkkoooo....ca noi asteptem nextul..hy te roogam nextul..
|
|
| pus acum 19 ani |
|
**CrAzzY~gRL**
Moderator
 Din: =>[no]~[place]<=
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 969
|
|
moonikkkk...vrem nexxtuuu
_______________________________________ ...7ways to...

...my name...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Ca: - Imi pare rau pentru ceea ce s-a intamplat insa nu trebuie sa uiti de viitor, ai spus ca vrei sa inveti. C: - Da ai dreptate, imi pare rau. Continua. Nu stiu cat de atent am fost sau cat am retinut din ceea ce mi-a zis dar timpul a trecut repede. Cineva a venit sa ne anunte ca cine va fi servita in 5 minute. Ca: - Suficient pentru ziua de azi. Mergem? C: - Nu...nu mi-e foame. Du-te tu, eu mai raman aici. Ca: - Nu te pot obliga.. A plecat lasandu-ma din nou singur. Eram o prada usora pentru gandurile mele. Ma simteam vinovat si nefolositor. Toata lumea ma parasea si poate ca avea un motiv. De ce a trebuit sa ma nasc? Sa fiu i piedica pentru toti...eram dependent de altii. Viata mea era un cosmar, un cosmar din care imi era imposibil sa ma trezesc si singura scapare era moartea. Orice as fi ales nu mi-ar fi fost mai bine. Eram satul de viata mea, totul parea un infern fara sfarsit. Poate ar fi trebuit sa incerc sa il schimb. Nu ma simteam insa in stare de nimic. M-am retras in camera mea si m-am bagat in pat. Tot ceea ce se intamplase ma epuizase. Imi simteam pleoapele grele cazand incet si acoperindu0mi privirea pana nu am mai vazut nimic. Noaptea a trecut repede iar ceasul nu a uitat sa ma trezeasca...Ma simteam inca obosit, tot ce as fi vrut sa fac era sa inchid ochii si sa dorm, sa dorm, sa nu ma mai trezesc niciodata. Soneria zgomotoasa a ceasului nu ma lasa insa sa imi indeplinesc dorinta. M-am trezit in cele din urma buiumac... In casa era liniste si nu parea a fi nimeni. salonul cel mare era pustiu la fel si curtea. Am urcat in biblioteca cu gandul sa mai citesc odata ceea ce imi spusese Carolina ieri. Dar am fost surprins sa o gasesc acolo, stand la masuta de langa fereastra citind dintr-o carte. Ca: - Buna dimineata Chris! Ce matina lesti azi. C: - Nu ma asteptam sa te gasesc aici la ora asta... Ca: - Te asteptam! A inceput din nou sa imi vorbeasca despre multe lucruri ce imi erau complet straine, defapt cam asta a facut timp de sase luni. Timpul a trecut pe nesimtite. Totul parea neschimbat, aceleasi lucruri in fiecare zi...Carolina a facut tot ce a putut pentru a ma pregeti sa incep facultatea acum totul depindea doar de mine. Urma sa ma inscriu peste 2 zile. Nu am mai tinut legatura cu mama mea, stiam ca asta se va intampla insa nu vroiam sa m-a mai intalnsec cu ea. Am hotarat ca asa este mai bine. Era o dimineata frigurosa de iarna. M-am trezit destul de tarziu iar cand am coborat in salon Carolina era acolo, asteptandu-ma. C: - Neatza! Ca: - Buna dimineata! Desi nu mai e de mult. C: - Imi pare rau, am uitat sa pun ceasul sa sune si.. Ca: - Nu are importanta. E bine ca te-ai odihnit. Cand pleci? C: - Sa plec? Unde? Ca: - Pai pana joi trebuie sa te inscrii la facultate. C: - Stiu. Ca: - trebuie sa pleci de azi ca sa ajungi la timp. C: - Nu inteleg. Unde trebuie sa plec? Ca: - Inapoi in Madeburg, desigur. C: - Dar...dar facultatea... Ca: - E in Madeburg. Atunci mi-am adus aminte. Carolina a facut primii 2 ani la faculatetea din Madeburg aici era o facultate pentru cei avansati. Asta insemna ca trebuia sa ma intorc...si ca nu o vai mai vedea pe Carolina. C: - Ma duc sa impachetez... Daca nu stiam as fi zis ca totul era impotriva mea. Trebuia sa ma intorc singur in Madeburg, voi avea de dat un examen pentru a intra la facultate pe care sunt multe sanse sa nu il trec, Carolina va ramane singura aici, singura cu Jon.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena.
FikMaster
 Din: far away
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 558
|
|
dragut..dar nu ma astpam ca facultatea sa fie..departe....eu credeam ca va merge cu ea.. ii si vedeam luand pranzul si invatand impreuna...sper ca tot raul spre bine... poate se intoarce carolina acasa... de ce sa stea aici...? mi-a placut partea asta...si cea de dinainte bineinteles.. M-a uimit faptul ca l-a vazut la cimitir si nu s-a dus langa el asa cum a facut el cu ea.... ar fi fost frumos.. desi poate ca era mai bine sa fie singur.... Am inceout sa ma gandesc cum va fi primul lor moment de tandrete.. ).. in sensul ca ma astept la un sarut ...doamne cum sa-l descriu... inocent si totusi plin de dor de....te las pe tine sa decizi....(un sarut in ploaie torentiala..m-ar lasa cu gura csacata....banuiesc ca ficul e deja scris... daca nu in ficul asta ramane sugestie pentru urmatorul...) acum sa revin la ultima parte ...trist ca trebuie sa plece...sper sa nu faca john vreo prostie...si ea la fel..sa stea ca si pana acum ..sa-l astepte pe chris... a fost un coment de lasa a 2-a... dar.... la ora asta atat ma duce mintea.... data viitoare unul mai grasut...mai suculent...poop...si spor la treaba...
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
oofff....iar se despart amandoi unul de celalalt....sper sa vina shi Carolina cu el ,jtiu ca nu e posibil...nici nuj cum o sa fie cand o sa sarute prima oara....ciudat...pOoPz shi astept next next next cu gura pana la urechi [park asha era]
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
C: - Dar ce te vei face fara sofer? Ca: - Facultatea nu e chiar atat de departe iar daca voi avea nevoie ma va duce Jon. Nu iti fagriji, va fi bine. Sa te concentrezi asupra facultatii, nu e inca prea tarziu sa inveti si iti pot recomanda unele carti si manuale foarte bune. Vorbea mai repede ca niciodata. Nu imi dadeam seama insa ce era in mintea ei, vroia sa scape de mine cat mai repede sau avea prea multer de spus incat nu ii mai ajungea timpul...Mereu am vrut sa fiu in preajma ei, poate asta a enervat-o si acum e fericita ca voi pleca, desi sunt sigur ca Jon imi va lua locul. Nu stiu ce ma intrista mai mult, despartirea de Carolina sau faptul ca deacum Jon va avea cale libera, poate amandoua. Daca as putea sa dau timpul inapoi nu mi-as mai fi dorit niciodata sa urmez facultatea, de ce mereu sfarsieam regretand alegerile facute? Ca: - Saluta-l pe tata cand il vezi si spune-i ca...mi-e dor de el...si ca ma voi intoarce imediat ce voi termina facultatea. C: - Ii voi spune. M-am intors in camera mea si am inceput sa plang. Se pare ca plecarea mea nu o intrista deloc. Nu imi spusese nimic dar poate era prea devreme...Mi-am impachetat lucrurile avand grija sa nu uit nimic si in aproximativ o ora eram in fata casei cu 2 valize. Imi cuparasem multe lucruri cat timp am stat aici. Am oftat adanc privind in urma mea. Lasam aici ce iubeam mai mult fara sa stiu daca cand o voi mai vedea va mai fi la fel...sau daca o voi mai vedea vreodata... Am asteptat cateva minute sperand ca totusi va veni cineva sa isi ia larevedere...dar nimeni nu se grabea sa o faca. Domnul Steven nu era acasa iar Carolina probabil plecase deja. Nu mai aveam de ce s-a astept, am pornit spre aeroport. Incepuse sa ploua dar nu ma deranja, imi place sa privesc stropii de ploaie ce se spargeau de trotoarul rece. Imi dadea un sentiment de pustiu si puritate... Fusesem atat de atras de ploaie incat nici nu imi dadusem seama ca gresisem drumul. Era orasul meu natal insa ajunsesem intr-o parte pe care nu o cunoscusem pana acum. Am privit in jur...era pustiu. Probabil nu oricui ii facea placere sa se plimbe cand afara ploua. Ma curpins un sentiment poate de panica. Nu stiam unde sunt si daca nu ajungeam in Madeburg nu ma voi putea inscrie la facultate...SIngurul magazin pe care il vazusem era un magazin de bijuterii. Poate imi va putea indica cineva drumul spre aeroport. Am intrat in magazin. Era un loc micut, la parterul unui bloc. Se pare ca nu era un magazin prea "populat". Am observat un batranel analizand un diamant langa vitrina. C: - Buna ziua... Nu mi-a raspuns. Analiza bijuteria ca si cum nici nu m-a auzit, nici nu ii pasa ca ii vorbisem. C: - Scuzati-ma... Se pare ca asa nu avea sa imi meraga. Batranul parea mult prea atars de ceea ce facea ca sa ma asculte, dar nu aveam alta alternativa. Am inceput sa ma plimb pe acolo in speranta ca va termina in curand si imi va acorda putina atentie. Din greseala ochii mi s-au oprit asupra unui diamant superb in forma de fluture. C: - Acela e un fluture de cristal? 
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
oooooooooooo...fluturasul..poate il cumpara si il da carolinei...prea tare...nextul pliz
|
|
| pus acum 19 ani |
|
**CrAzzY~gRL**
Moderator
 Din: =>[no]~[place]<=
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 969
|
|
ce tare....un fluturas d cristal ...nexxt pls
_______________________________________ ...7ways to...

...my name...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Batranul a ridicat privirea si si-a atintit-o spre mine. X: - Hmmm...stii despre fluturii de cristal? C: - Da si as fi interesat sa il cumpar dar...parca erau 5 exemplare in toata lumea cum de...adica nu mi-o luati in nume de rau dar... X: - Ce cauta un lucru atat de valoros intr-un magazin de bijuterii darapant si uitat de lume? C: - Intr-un mod mai drastic de o spune...da. X: - Pai poate acesta este motivul, nimeni nu s-ar astepta sa gaseasca asa ceva aici. Poate ca a fost adapostit aici timp de atatia ani cu un motiv anume. S-ar putea sa fie ultimul fluture de cristal. C: - Trebuie sa il am. X: - Daca imi permiti, de ce il doresti atat de mult? C: - Pentru a-mi repara o greseala. X: - Sa inteleg ca nu e pentru tine. C: - E pentru o persoana speciala... L-am cumparat in cele din urma dupa ce l-am convins pe batarn sa mi-l dea. Se pare ca era foarte atasat de el. Ploaia a incetat si ea iar vanzatorul mi-a indicat drumul spre aeroport. Nu am mai exitat nici o clipa si am plecat. Era sa pierd ultimul avion spre Madeburg, am ajuns in ultima clipa. Drumul a fost scut si in cateva minute eram la casa domnului Wiesz. Anita se pare ca aflase de venirea mea pentru ca ma astepta in fata casei. de cum m-a vazut intrand pe poarta mi-a sarit in brate. Se bucura enorm de mult sa ma revada si mie imi parea bine sa o vad dar asta nu imi schimba deloc tristetea ce o simteam in suflet pentru despartirea de Carolina. A: - Chirs te-ai intros, sunt atat de feiricta! C: - Si eu ma bucur sa te vad dar totusi ptoi sa imi dai drumul te rog...ma sufoci  A: - Scuze Dar cum de te-ai intors atat de devreme si unde e Carolina? C: - Si eu are credeam ca stii tot. Carolina a ramas sa isi termine studiile in Berin iar eu m-am intors ca sa ma inscriu la facultate. A: - La facultate?? C: - Da, carolina ma invatat lucrurile de baza si ea crede ca sunt pregatit, in plus nu pierd nimic daca incerc. A: - Ma bucur ca esti atat de optimist. C: - App hai sa iti arat ceva. Am scos din buzunar cutiuta in care era fluturele.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
v-am pus si o poza cu "vestitul" fluture...imi pare rau ca nu l-am gasit decat asa, insa mi-a placut mutl. sper sa va placa si voua
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
eh chiar dak nu e nici un comment voi pune nextul pentru ca am inspiratie ...
A: - Wow, unde l-ai gasit? C: - Unde nici nu as fi sperat... A: - Dese ori gasim lucruri cand ne asteptam mai putin... C: - Da, aproape ca uitasem de el. Nici nu credeam ca maisunt, am fost mai mult decat surprinsa cand l-am vazut, de aceea nu am ezitat si l-am cumparat. Carolineii ii va face placere sa il vada si sper sa ma ierte pentru ca l-am spart pe celalalt. A: - Stiu si eu...acele era de la mama ei si oricum nu parea sa fi fost prea afectata. C: - Oricum, e bine ca l-am gasit. A: - Deci cum a fost in Berlin? C: - Ma duc sa ma schimb, vom avea destul timp sa discutam la cina. A: - Ok, iti pregatesc ceva bun . NU puteam sa nu ma gadesc la Carolina si la ce se intampla acum la Berlin. Era bine, oare avea nevoie de mine sau cel putin se gandea cat de putin la mine? Oricat m-as fi straduit imi era imposibil sa aflu raspunsul. Am despachetat lucrurile apoi am cinat impreuna cu Anita. I-am povestit tot ceea ce se intamplase, era cea mai buna prietena a mea, singura care ma intelegea. A fost surprinsa ca am vorbit cu mama mea, nu s-ar fi asteptat niciodata la asta si s-a mirat la fek de mult cand a auzit despre tatal meu. Ii parea rau insa asta nu il aducea inapoi, trebuia sa ma obisnuiesc cu ideea. Singurul lucru pe care mi l-a reprosat a fost ca am plecat asa fara sa ii zic nimic mamei, fara sa ii las macar un numar de telefon, o modalitatea de a putea lua legatura cu mine. Sincer sa fiu cand m-am aflat acolo, in locul care candva il numeam " acasa" tot ce imi doream era sa ies cat mai repde, nu m-am gandit nici o clipa sa-i las numarul de telefon, sau poate nici nu am vrut. Era atat de bucuroasa sa ma vada, asculta fiecare cuvant pe care il spuneam cu zambetul pe buze fara sa se plictiseasca chiar daca uneori ma intorceam la acelasi subiect, Carolina. Daca o deranja ceva nu arata acel lucru. NU stiam de ce face asta, trebuia sa spuna daca ceva o deranjeaza dar poate era doare fericita pentru revederea mea incat nici nu ii mai pasa de altceva. A doua zi m-am inscris la facultatea, urma sa dau examenul in mai putin de doua saptamani. Nu aveam emotii, pentru ca daca nu intram nu pieream nimic important. Ma multumeam cu viata pe care o aveam. Norocul a fost insa de partea mea, la multe dintre intrebarile care au fost am stiut raspunsul si poate nu am primit nota cea mai mare insa tot ce a contat a fost faptul ca am intrat. intrasem la facultate. Zilele treceau pe nesimtite, faceam mereu aceleasi lucruri, mergeam la facultatea iar cand ma intorceam continuam sa invat ca sa fiu la nivelul colegilor mei. Pe Anita o vedeam zilnic si imi petreceam serile vorbind ore in sir... Totul imi intrase in obisnunta incat nici nu observam cat de repede au trecut anii. Era ultimul meu an la facultatea, urma sa merg la facultatea pentru avansati daca doream insa am hotarat ca era suficient. Pentru cineva caruia studiile ii erau straine timp de atat de mult timp era mai mult decat suficient. A fost ultima mea zi la facultatea, ziua in care am absorvit. Aveam toate motivele ca sa fiu fericit. Absolivesm facultatea, aveam o diploma, puteam sa ma angajez si nu in ultimul rand urma ca, Carolina sa se intoarca. Sa nu credeti ca am uitat vre-un minut de ea. Nici gand, in tot acest timp am trait cu speranta ca o voi revedea.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
cat de frumos a fost..pe cuvant mia placut mult..si poza cu fluturele...prea frumos....ma bucur ca`i va putea inapoia carolinei fluturashul de crista..POppzz si ASTEPT NEXTUL....
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
M-am intors acasa cat am putut de repede insa singura care ma astepta era Anita. A: - Ai venit atat de repede? C: - As fi venit si mai repede daca nu m-ar fi retinut colegii...a ajuns? A: - Cine? C: - Carolina, cum cine? A: - Nu...dar se intoarce azi? C: - Pai facultatea s-a trmiant. E ziua pe care am asteptat-o atat de mult, trebuie sa se intoarca, nu? A: - Chris calmeaza-te. Nu stii cum e facultatea acolo. Si in plus nici nu stim daca se va mai intoarce, poate si-a gasit de lucru acolo sau mai stiu eu ce. De asta ai plecat atat de repede, prostutule, trebuia sa ramai la petrecere, las-o pe Carolina... I-am aruncat o privire cu atat de multa ura. Cum putea sa vorbeasca asa? Am asteptat atat de mult ziua asta iar acum intr-o secunda, vorbele ei imi luau toata speranta. Nu i-am mai spus nici un cuvat. M-am indreptate spre camera mea. E: - Chris, felicitari! C: - Multumesc, domnule. E: - Vroiam sa vorbesc cu tine. De acum ca ai absolvit facultatea, iti vei cauta o slujaba nu, ma tem ca vom ramane fara sofer. C: - Nici vorba. Nu imi ofera cineva o slujba asa pe strada. Pana imi voi gasi ceva ce sa mi se potriveasca voi ramane sofer aici. E: - Pai daca te-ar interese este un post liber la firma. Contabilul si-a dat demisia si sunt in cautarea unuia nou. Ce zici? C: - PAi nu stiu ce sa spun, nu stiu daca m-as descurca, nu vreau sa va dezamagesc. E: - Poti incerca. Oricum mai gandeste-te, bine? C: - Bine. E: - Si inca o data, felicitari! A plecat grabit cine stie unde, insa ma lasase uimit. Nu m-as fi asteptat niciodata sa imi ofere o slujba in propria lui firma. Nu stiam ce s-a fac, poate daca nu mi-ar fi spus-o chiar el as fi refuzat din prima dar ar fi bine sa ma mai gandesc, in plus nimeni altcineva nu imi oferise de lucru. Am intrat in camera mea si am scos de sub perna cutiuta in care se aflua fluturele de cristal. L-am mangaiat incet si o lacrima s-a spart pe el. Am asteptat atat de mult ziua asta, ziua in care Carolina trebuia sa se intoarca incat nici nu as fi crezut ca nu avea s-a se intample asa cum credeam. Poate era doar o iluzie....in fond nu se intamplau lururile dupa cum vroiam eu...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
**CrAzzY~gRL**
Moderator
 Din: =>[no]~[place]<=
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 969
|
|
mijto...nu mai am cuvinte...il citesc mereu cu placere si d-abea st sa citesc mereu nexxtul
_______________________________________ ...7ways to...

...my name...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
ce proasta e anita...atunci cand ai zis ca o lacrima sa spart pe el credeam ca fluturele sa spart
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Nu vroiam sa mai ies din camera oricat a incercat Anita sa isi ceara scuze. Imi spunea ca se va intoarce, ca avusesem dreptate...povesti, nu mai avea rost sa ma amagesc cu ele. Se inserase. Stateam singur in camera mea privind neincetat fluturele. Anita pelcase, probabil se saturase sa ma auda cum ma plang... Masina domnului Wiesz tocmai intrase in curte. Se intorsese destul de devreme. M-a hotarasem s-a accept postul pe care mi-l oferise asa ca am coborat scarile ca s-a vorbesc cu el. L-am auzit vorbind, nu era singur, mai erau persoane in casa. M-am apropiat incet. Se pare ca voceile veneau din salon. Am privit inauntru cu grija, fara sa ma observe cineva. Domnul Wiesz vorbea la telefon, se pare ca ma inselasem... Ca: - Nu e frumos sa tragi cu urechea! M-am intors incet. Vocea aceea, imi era atat de cunoscuta...Si da, era ea, era Carolina. Statea chiar in fata mea. Nu imi venea sa cred. As fi sarit in sus de bucurie daca nu as fi fost acolo. C: - Carolina...? Ca: - Da, s-a intampalt ceva? C: - Nu, nu. SUnt doar...ma bucur...sa te revad. Ca: - Imi pare bine. A trecut pe langa mine ca si cum nu as fi fost acolo. De parca nici nu ma vazuse sau de parca conversatia a fost doar in mintea mea. S-a indreptat spre tatal ei si au inceput sa vorbeasca despre ceva. Imi era imposibil sa aud, tot ce auzeam erau propriile ganduri ce au inceput sa roiasca in mintea mea. As fi preferat sa nu se intoarca niciodata decat sa ma trateze asa. Acelasi zambet rece si fara nici un sentiment, privirea ferma si cruda, tot ce am crezut acesti timp a fost doar o iluzie. La ce m-as fi asteptat? S-a imi sara in brate cand e nici macar nu poate schita un zambet omenesc? As fi preferat sa fie un vis, sa ramana acolo decat sa o vad din nou asa... M-am intors in camera mea lasandu-ma sa cad usor pe podeaua rece. Am fost atat de abosrbit de visul meu incat am uitat lumea reala... Nu a trecut mult si usa s-a deschis usor. Eram sigur ca e Anita si desi stiam ca nu merita asta nici nu m-am intors sa o privesc. Nu s-a auzit nimic, nu scotea nici un cuvant. Linistea m-a omora incet, asteptam sa spuna ceva. M-am intors sprea ea mai mult nervos. C: - Ce e? Dar....dar...nu era Anita. Ca: - Tata m-a trimis sa te intreb daca te-ai mai gandit. Dar daca esti ocupat puteti vorbi maine dimineata. C: - Imi pare rau, suntputin cam... Ca: - Nu ti-am cerut explicatii. A dat sa iasa dar nu am lasat-o. C; - Hai sa iti arat ceva. Inchide ochii. Ca: - Fii serios. Esti naiv ca un copil. C: - Poate, dar fa-o. A aceeptat in cele din urma. C: - Pune mana la ochii! S-a nu trisezi. M-a privit ciudat insa nu imi pasa. Tot ce vroiam era sa ii vad reactia cand va vedea fluturele. Nu imi pasa cum ma trateaza... A ridicat mana si si-a acoperit ochii cu ea. Am scos de sub perna cutiuta de bijuterii si am deschis-o. M-am intors spre ea insa am ramas paralizat pentru cateva secunde. Purta un inel din aur superb, cu un diamant alb...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
baby_rose_irina
>[V*I*P]<
 Din: Just another boring place
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1689
|
|
jon e d vina..sau poate vreun cadou de la altcnv..sau poate un cadou de la tatal ei k a absolvit facultatea...orikm,next pls..
_______________________________________
 Voua nu va convine niciodata ce zic sau ce fa.cTot timpu` altii sunt mai frumosi,mai destepti mai altfel.Dar de fapt,voi sunteti aia ipocriti.Ma comentati si ma barfiti,apoi ma copiati cu nerusinare.De fapt,voua va e ciuda ca eu sunt o diva.Daca nu va convine,shut up and get a life.
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
sa nu-mi spui ca e logodita... si daca totusi e..nunta nu a avut inca loc.. si daca avut loc nunta..exista divort.. si oricum ai lua-o.. mai e o speranta... am citit cu sufletul al gura partile asta.. m-am hotarat destul de greu ce-i drept...dar mai bine mai tarziu decat niciodata.... Ma fascineaza povestea in sine... felul de a fi al carolinei.. cat de schimbata e.. cat de rece si cat de calda poate fi...Indiferenta e trasatura specifica ei... si imi dau seama totusi ca nu e vina ei ca e asa.. sau ca-l trateaza asa e Chris... ..viata a fost mult prea grea pentru ea... nimeni nu stie ce simtea ea cu adevarat... sper sa dezvaluie chris misterul.. sa ne spuna si noua.hihi... acum lucruri serioasa.... ador cum scrii.. ador povestea...si vreau sa nu se termine...stiu ca povestea e scrisa deja dar ma rog la un happy end.. da doamne.... e atat de imprevizibila.... nu-mi pot da nici cum seama de vreo reactie a ei.. sau sa incerc macar sa anticipez ceva... nimic... mi-ai inchis toate usile... sunt intr-o camera .... sunt in poveste... Cand citesc ma pierd... nu sea aude nimic... nici ticaitul ceasului nici viscolul de afara.. poate dora bataile inimii... Ii joc rolul carolinei.. pentru ca vreau sa fiu in pielea ei.. vreau s-o inteleg .. reau s-o ajut sa fiu cu Chris... E ca in viata.. nimic nu depinde de noi.. ne urmam destinul daca exista asa ceva.... joci rolul lui dumnezeu pentru o zi... si mie imi dai ocazia de a trai o noua viata... pot sa vreau ceva mai mult? succes in continuare si sa ma lasi su gura cascata ..mai cascata decat o am acum...poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
am citit acum inca o data titlul ..si apropo de ce am scris eu in comentul de mai sus.... ai dreptate... ne bucuram de liniste ...pentru ca e liniste atunci cand citim....
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Ca: - Chris? Cat mai trebuie sa stau asa? C: - Aaa...scuze..ii poti deschide acum. A luat mana de la ochii incet privind fluturele. Nu a putut sa mai spuna nimic. L-a luat in palma si l-a mangaiat incet. Nu stiam ce sa cred, nu puteam citit nimic in privirea ei dar cu sigurantaii lipsise mult. A ridicat in cele din urma privirea cautand-o pe a mea. Avea ochii incarcati de lacrimi si probabil ca ai mei erau la fel. Doi oameni difereti, vieti diferite, destine opuse, ganduri si sentimente diferite dar aceleasi gesturi. Nu stiu ce insemna dar poate era o ultima speranta. Lacrima ii s-a scurs incet pe obraz cazand apoi usor pe fluture. Ca: - Mi-a lipsit atat de mult, nu credeam vreodata ca il voi mai vedea vreodata... C: - Niciodata sa nu iti pierzi spernta. Destinul face uneori lucrurile pe care ni le dorim de negasit, drumul pana la ele pare imposibil de parcurs, nu ne lasa nici un indiciu dar ne ramane speranta. Vorbeam de parca nu eram eu insumi. Stiam ca vorbele nu sunt ale mele, gandul imi era cu totul si cu totul in alta parte. Nu imi puteam lua privirea de la inelul ce il purta. Cred ca a observat in cele din urma pentru ca si-a dus mana la spate. Am tresarit ca si trezit dintr-un vis... A incercat de cateva ori sa spuna ceva insa tot ce a iesit a fost un oftat lung. Nu isi gasea cuvintele sau poate nu isi gasea minciunile. Ce vroia sa imi spuna? Cu siguranta amandoi vroiam sa vorbim despre acelasi lucru, inelul. Dar era prea greu... C: - A trecut atat timp...s-au schimbat multe.... Ca: - Imi pare rau, trebuie sa plec. Tata asteapta sa ii zici raspunsul... C: - Stai! M-am pus in fata ei blocandu-i trecerea. Ca: - Chris nu am timp de copilarii, lasa-ma sa trec. C: - De ce ma tratezi ca si cum nu m-ai cunoaste? De ce ma eviti? Ca: - Pai nici nu te cunosc, a trecut atat timp...esti...esti un strain pentru mine. Am ramas blocat. As fi preferat sa imi dea o palma decat sa imi spuna toate astea, m-ar fi durut mai putin. Cuvintele ei erau atat de reci, pline de ura, de ce ma trata asa? Ce ii facusem? Nu i-am mai zis nimic. Am lasat-o sa plece. Trecuse mult timp, poat eintradevar timpul le vindeca pe toate, iar daca asta o face sa se simta bine atunci nu voi sta in calea fericirii ei. Eu insa nu am uitat-o... Am coborat in salon hotarat sa ii spun domnului Wiesz raspunsul meu. Spre norocul meu era singur, citea ceva. C: - Ma scuza-ti... E: - Aa, Chris, tu erai. M-ai speriat. C: - Imi pare rau. E: - Nu e nimic, eram doar concentrat asupra cartii. Te-ai hotarat? C: - Da, domnuluei .Voi accepta postul. E: - Ma bucur ca spui asta. Vom merge maine impreuna la firma si iti voi arata mai ulte, bine? C: - Perfect. Am fost intreruptin insa de Jon si Carolina...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
lipseste sa-si anunte logodna.. spune-mi ca nu face asta..doamne e ce se logodesc.. (...mi-a placut partea asta..mi sa rupt sufletul de dragul lui Chris.. si carolina...?.... ma intreb ce simte.... ascunde atatea lucruri... ma bcuur insa de ractia pe care a avut-o la vederea fluturelui de cristal...o lacrima spune multe... astept next.. si sper sa nu anunte logodna.... poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
) daca nu va-ti dat seama inca...eh...nu va spun ) osa aflati cat de curand 
Ca: - Imi pare rau ca va intrerup...vroiam doar sa iti zic ca voi pleca cu Jon in oras pentru cateva ore si nu stiu exact cand ma intorc. E: - Bine deci vom alege ornamentele alta date. Ca: - Dar tata nu e nici o graba. Mai e atat de mult timp. E: - Stii ca imi place sa pregatesc lucrurile cu grija si atentie. Ca: - Voi incerca sa ajung devreme ca sa le putem alege in seara asta. E: - Bine, aveti grija. Am rams putin contrariat. Ce ornamente? E: - Chris? S-a intamplat ceva? C: - Nu...nimic. Am parasit salonul intrad in hol. M-am indreptat spre camera Anitei pentru a o intreba ce e cu toata aitatia. A: - Chris, ma bucur sa te vad. C: - Am o intrebare. A: - Te ascult. C: - Ce se intampa aici? Adica i-am auzit azi pe domnul Wiesz si pe Carolina vorbind despre niste ornamente, Jon e aici si pleca impreuna cu Carolina "in oras" si...si sa nu mai vorbim spre ninelul Carolinei... A: - Dar vad ca esti atent la detalii nu gluma si ma intreci la trasul cu urechea. C: - Nu am tras cu urechea. Mi s-a intamplat sa fiu de fata cand au vorbit. A: - Hmm...imi pare rau insa nu stiu nimic. Nici macar nu am observat vre-un inel...si-a imbogatit fata colectia, nu inteleg care e problema. C: - Care e problema? Carolina nu poarta bijuterii. A: - Poate...poate s-a schimbat. Nu se stie. E femeie, oricarei femei ii plac bijuteriile. C: - Anita! A: - Ce e? C: - Spune-mi adevarul! Oricare ar fi e mai bine sa il stiu. A: - Ce adevar? Nu stiu nimic, ce e atat de greu de inteles? C: - Si daca e cum spui tu atunci de ce te enervezi atat de tare? Te cunosc prea bine, nu ma poti minti. A: - Nu incerc sa te mint! Sunt doar putin stresata, asta e tot! C: - NU inteleg de ce nu vrei sa imi spui! Am dat sa ies din camera insa Anita s-a intors sper mine. A plecat privirea ca si cum ar fi vrut sa o evite pe a mea si mi-a spus... A: - Vreau doar sa fii fericit. De ce nu o uiti? De ce suferii...dintr-o...dintr-o prostie? C: - Tu auzi ce spui? Numai aberatii...Daca vrei sa o continui tot asa eu plec. Am deschis usa si am pasit afara din camera. A: - Jon si Carolina s-au logodit. Intelul pe care il poarta la primit de la Jon, ornamentele banuiesc ca erau pentru nunta. Am intrat inapoi inchizand usa in urma mea. C: - De unde stii? A: - I-am auzit vorbind aseara. Jon spunea ca a astepta ca, Carolina sa termine facultatea ca sa se poata casatorii, iar acum ca s-a terminat... C: - Se vor casatori...Cand??? A: - Peste 3 luni....vor ca nunta sa aiba loc primavra, la inceput de an, superstitii.... Nu am mai auzit ce a mai spus....
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
sa ma omoare cineva.. ((((.. bine sa se casatoreasca..sa-i faca viata un iad... ca merita... s-a bagat sub pielea ei..si ea l-a acceptat din.... lipsa de altceva... sau poate ca are un motiv mai bun nu stiu... dar daca vrea nunta ..nunta o sa gaseasca... nu se gandeste deloc la Chris. cat de oarba poate fi sa nu-si dea seama ca el e mort dupa ea... (... gata mi-a trecut supararea... exagerez.. dar nu vreau ca lucuruile sa ajunga intr-un punct de unde nu se mai poate face nimic... casnicia nu e totusi... un lucru simplu.. exista divorturi.. dar si astea sunt cu nabadai cand unul din parteneri nu vrea... in fine.. nu-ti dau nici o sugestie..las viata carolinei in mainile tale..astept sa vad ce se intampla... poop si spor la scris..astept next..
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
A: - Vezi? De aceea nu am vrut sa iti spun. C: - Nu, sunt bine. Serios, e mai bine ca am aflat totul. A: - Ma indoiesc. C: - Sunt doar obosit, iar de maine voi incepe lucrul la firma domnului Wiesz, ar trebui sa ma odihnesc. A: - Esti sigur ca esti bine? Voi fi mereu langa tine cand vei avea nevoie... C: - Stiu, si iti multumesc pentru asta, esti singura care mi-a fost alaturi, dar chiar ma simt bine. Ma duc sa ma culc. A; - Ok, somn usor atunci. Nu imi placea sa o mint pe Anita insa daca nu as fi facuta mi-ar fi facut cu siguranta capul calendar. Nu mai stiam ce simt, ce cred, totul se invartea in mintea mea asemeni unui carusel...Gandurile imi erau amestecate, imi era greu sa imi gasesc sentimentele. Nici nu stiam daca vroiam sa rad sau sa plang, stiu doar ca am adormit si am uitat de tot... Dimineata nu anunta o zi mai buna. Cerul era acoperit de norii plumburii printre care se mia strecurau ratacite cateva raze de soare. Picuri mari de ploaie incarcau geamul aburit. Am inchis ochii la loc. Nu vroiam sa ma trezesc, nu vroiam sa ma mai trezesc niciodata, ce motiv as fi avut sa continui sa traiesc? Totul era impotriva mea, pana si propria constiinta ma acuza. Poate daca.....deja eram satul e aceste cuvinte. Ceasul a inceput sa sune zgomotos. Mi-am amintit ca azi era ziua cand incpeam lucrul la firma, nu il puteam dezamagii pe domnul Wiesz. M-am dat cu greu jos din pat.... Drumul ce ducea in salon mise parea interminabil. Ma simteam oribil de parca toata lumea in care traisem pana atunci se prabusise. Toate visele, dorintele sau risipit in aer asemeni fumului de tigara. Domnul Wiesz era in salon vorbind la telefon. M-a observat si a venit spre mine. E: - Asteapta-ma in masina, te rog. Vin imediat! Am facut intocamai cum mi-a cerut. Era pentru prima oara dupa mult timp cand stateam in spate. Am privit plictisit pe geam asteptand in liniste. Stropii de ploaie se spargeau usor de geam, pana si vremea era impotriva mea. Nu am asteptat mult si domnul Wiesz a urcat in masina. Am vorbit tot drumul nemai avand timp sa ma concentrez asupra gandurilor. Poate mi-a facut bine acest lucru. Era pentru prima oarca cand ma aflam in firma. Mi se parea imensa si aveam senzatia ca daca voi rmane singur ma voi rataci foarte usor. Domnul Wiesz nu m-a lasat insa singur nici un minut. M-a condus la biroul meu. Eram o camera decorata destul de frumos cu un birou mare si spatios. Se pare ca voi sta singur in camera, asta mi-a afcut placere deoarece nu prea suportam compania oamenilor straini. Mi-a aratat ce trebuia sa fac apoi a plecat lasandu-ma sa lucrez in liniste.
[imi pare rau ca pun doar atat insa am, avut inspiratie, nu am avut insa timp deoarece trebuie sa plec, dar promit ca voi pune mai mult diseara....kiss ya si sper sa cititi in continuare :*:*:*]
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
nu-mi vine sa cred ca boul de jon este viitorul sot a lui carolina...please sa-i desparti..sa se intample nu stiu ce..anuleaza nunta..fa-o acum pe carolina sa se indragosteasca de chris..aaa..si ii doresc noroc la prima lui zi la firma domnului Wiesz ,sper s nu o dea in bucluc cat despre anita,totusi mi-e mila de ea...dar se baga mereu peste lucrurile lui chris..adica il sufoca,il iubeste,dar asta nu inseamna sa`l nu-l lase in pace....s-a bucurat intr-un fel ca carolina s-a casatorit cu jon..ca sa aiba cale libera ..eh..poop si astept nextul
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
mi-e mila de el.... am ramas fara cuvinte.. daca ar trebui sa vb si nu sa scriu probabil ca mi-ar fi imposibil sa scot vreun cuvant... mi-a placut mult cum ai comparat vartejul gandurilor lui cu un carusel.. nu m-am gandit niciodata la asta ....mi-a placut .... ti-am spus la inceput ca mi-e mila..asta pentru ca..asa cum ai spus-o si tu in poveste... nimic nu e de partea lui chris.... cred ca persnajul tau nu sa bucurat cu adevarat de nici un moment alaturi de carolina... poate doar atunci cand era cu ea la mormantula mamei.. si i-a fost permis s-o tina in barte s-o consoleze.. si parca totusi nici atunci nu era complet deschisa in fata lui.... mi-e mila de el.. si as vrea sa gasesc un raspuns la intrebarea.. de ce toti cei buni.. si care vor binele cuiva.. sufera..?... intrebarea asta mi-am pus-o si eu in realitate si nu am gasit un rapsuns... sper insa ca macar Chris sa fie rasplatit la un moment dat.... in legatura cu nunta...mi se pare ca nimeni nu se bucura... ca nimeni nu e cu adevarat cu gandul acolo.. poate doar john.. care e cel mai interesat de carolina... M-am tot gandit ce defect ar putea avea john.. ce secret ar putea ascunde.. trebuie sa fie ceva ..rau.. ceva care s-o faca pe carolina sa se departa de el.... si acum ma intreb iar de ce a acceptat sa se casatoreasca cu el .. cand nu-l suporta de la inceput...?... m-am resemnat.poti sa-i casatoresti.... vreau doar sa vad un semn in carolian.. ceva care sa-mi dovedeasca faptul ca nu ii e indiferent chris... atat vreau.. si mai incolo te mai bat la cap... astept cu nerabdare next... poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
dupa cum ti-am mai spus povestea nu e scris si ma tot gandesc pe parcurs ce sa scriu ) nici macar nu m-am gandit la un final...dak sa fie sad sau happy...continuarea depinde doar de starea mea sfuleteasca insa imi place cand imi mai dati idei deci va rog sa continuati cu asta  ma bucur ca cititi si ca va place...eu cred ca intreaga viata e o intrebare fara raspuns...kiss ya si ms ca cititi :*:*:* si app imi pare rau ca nu am mai pus atunci insa am fost plecata
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Nu prea mi-a stat capul la lucru dar am incercat pe cat am putut sa ma concentrez. Era prima mea zi, nu puteam sa o dau in bara. Pana la urma a fost bine, lumea de acolo a inteles ca eram incepator si a fost draguta cu mine, chiar daca nu prea am ieist din birou. Imi facea placere sa stau singur M-am intors acasa singur, se pare ca domnul Wiesz plecase mai devreme. Nu il puteam acuza ca nu ma asteptase, era un om ocupat, cu siguranta ca nu avea grija mea. Era agitatie mare in casa, tot personalul alerga dintr-o parte in alta. C: - Anita, ce se intampla? A: - Aaa...Chris, te-a intors deja...pai nimic,,,nimic important. C: - Cum adica nu se intampla nimic? Ce e cu toata nebunia asta? A: - Aaa...pai...e...un..e un exercitiu.. C: - Exercitiu? A: - Pai na, nu ai fost la scoala,...e ca o simulare.. C: - Tu esti nebuna...ti se pare ca aici e un exercitiu de incendiu? Zi-mi ce se intampla. A: - Nimic, serios. Trebuie sa plec, am treaba. Vorbim mai tarziu. Am ramas mai mult decat confuz. Imi daduse niste raspunsuri care ma lasasera fara cuvinte. Totusi ceva se intampla aici si trebui sa aflu ce. M-am furisat incet pe langa usa salonului si am aruncat o privire inauntru. Personalul se invartea in jurul CArolinei care rasfoi o revista, iar langa ea statea Jon care dadea comenzi in toate directiile. Ce se intampla aici? C: - Stai putin, nu te supara dar ce se intampla aici? X: - Lasa-ma, nu vezi ca sunt ocupata? Domnisoara asta e tare nehotarata. A plecat repede fara sa mai imi spuna ceva. Cu siguranta ca toate pregatirile erau pentru nunta, dar de ce atata agitatie de pe acum cand urma sa aiba loc abia in primavara? Eram oricum mult prea obosit ca sa ma mai gandesc acum la asta asa ca am intrat in camra mea si m-am culcat. Sunetul unor masini a fost cel care m0a treit dimineata. Am deschis ochii buiumac si am privit pe fereastra. Erau multe masini ce aduceau ornamente florale. Stiam ca, Carolinei ii plac florile dar chiar sa umple casa cu ele fara nici un motiv era mult prea exagerat. Am intors capul si am privit ceasul .Se apropia ora plecarii mele la servici ceea ce insemna ca nu mai aveam timp sa inspectez pe aici. Eram putin nehotarat. Nu vroiam sa intarzii la servici dar trebuia sa aflu ce se intampla, Am iesit din camera cautand-o pe Anita pentru ai cere niste explicatii, dar nici urma de ea, Trebuia sa aflu singur. Am iesit din casa destul de greu printre toti oamenii care se invarteau pe acolo. Carolina statea in mijlocul gradinii dirijand cativa oamenii care aduceau aranjamente-le florale. Am privit in jur. Nu era nici urma de Jon. Era sansa mea, puteam vorbi cu Carolina. M-am apropiat incet de ea dar.. E: - Chris? Esti gata? Era domnul Wiesz. Trebuia sa plecam.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
sa nu-mi spui ca nunta va avea loc acum... e prea devreme.. (.. vreau timp sa ma obisnuiesc cu ideea.... si Chris.. e atat de confuz... de dezorientat .. nu stie ce se intampla cub ochii lui.. de ce trebuie sa fie luat prin curpsindere... ohh. sper sa nu fie acolo cand va spune carolina "da"... nu vreau sa se casatoreasca... oo te rog.. e o copilarie ..dar te rog nu-i lasa sa se casatoreasca... (( a trecut atat timp de cand cei doi nu au mai vb.. mi-e dor de o disctie intre ei..fie ea si recee..ma multmesc cu orice.. ((.. oamne cat de rau imi pare pentru el.... il declar pe jon inamicul nr 1...m-am suparat.. ) nu comentez nimic.... vreau doar a scrii ce simti.. sunt multumita cu orice.... cu cat e mai mult scris de tine..cu atat im place mai mult... scrie ce simti.. pentru ca asa vom simti si noi ce simti tu... ador ficul asta si ma lasi cu gura cascata de fiecare data... si eu ca un copil silitor iti las randuri de comenturi... am sa le mai raresc.. ce e prea mult strica... acum inchi ..nu inainte de a-ti spune succes in continuare.. si sa ma lasi tot asa te poop ..astept next
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
L-am urmat nu inainte de ai m-ai arunca o privire Carolinei. Nu ca i-ar fi stat in fire sa zambeaca dar parea atat de trista, de abatuta, aproae ca se citea in ochii ei ca ceva nu era bine...daca as mai fi putut sta, cateva clipe macar sa ii vorbesc... Nu am avut incotro asa ca am urcat in masina. Priveam in urma, cum masina se indeparta, as fi vrut sa raman...aveam cateva lucruri de lamurit... Orele se scurgeau greu si simteam ca nu mai am rabdare. Nu imi gaseam locul si ma fataiam din colo in colo privind mereu ceasul. Asteptam sa treaca timpul, sa ajung acasa. Era mai mult decat groazic sa fiu inchis acolo fara sa stiu ce se putea intampla acasa. M-am asezat din nou pe scaun incercand sa ma concentrez asupra foilor din fata mea, insa imi era imposibil. Simteam ca ma aflu acolo de o vesinicie cand defapt trecuse doar o jumatate de ora. Am incercat sa fac tot posibilul sa uit, ma minteam pe mine insumi pana cand, pana cand nu am mai rezistat. Am iesit in fuga din birou fara sa imi pese de cine ma vedea sau de ce credeau despre mine. M-am intors acasa cat am putut de repede insa totul era la fel ca inainte de a pleca. Agitatie mare, toata lumea invartinu-se cand intr-o parte cand in alta. Mi-am facut loc printre ei cautand-o pe Carolina...dar era de negasit. C: - Anita! Stai! A: - Chirs?! Ce faci aici? Nu trebuia sa fi la firma... C: - Taci, te rog, doar raspunde-mi la intrebare. Unde e Carolina? A: - Nu stiu...nu stiu despre ce vorbesti... C: - Nu iti cer explicaii, nu ma intereseaza motivul pentru care nu vrei sa imi spui ce se petrece aici, dar, te rog, te implo9r, spune-mi unde e Carolina! A: - Chris, eu doar... C: - Te rog... A: - Ultima oara a, vazut-o intrand in biblioteca. Nu i-am mai spus nimic, am luat-o din nou la fuga spre biblioteca. Speram din tot sufletul sa o gasesc acolo. Am dat buzna inauntru fara sa imi pese de cine era acolo, dar spre bucuria mea singura persoana care era acolo era Carolina. Statea la masa de langa fereastra citind o carte, era cartea pe care o vazusem acum cativa ani...cea in germana...M-am apropiat incet de ea... Ca: - Ce cauti aici? Nu trebuia sa fii la firma? C: - Ba da dar nu am putut rezista acolo. Nu puteam rezista fara sa stiu ce se intampa aici. Carolina, de ce faci asta? Ca: - Nu cred ca trebuie sa iti dau explicatii. Sunt majora, raspund singura de faptele mele. C: - Dar de ce? Crezi ca vei fi fericta daca te casatoresti cu Jon? Crezi ca asta te va face sa te simti implinita? Ca: - Nu vreau sa vorbesc despre asta. Asta am ales sa fac si nu imi voi schimba hotararea. C: - Dar de ce... Nu mi-am putut stapanii lacrimile. Stropi mari si cristalini alunecau usor pe obrajii mei purtand toata durerea mea cu ele. Lacrimi pure, nascute din iubire pentru a se sparge in suferinta...Dar cui i-ar fi pasat de ele? Mii de lacrimi nu ar fi fost de ajuns pentru a impresiona o fiinta atat de rece. Nici propria flacara ce ii arde inauntru de dorinta nu poate topii inima-i de gheata. Ce rost mai aveau toate lacrimile mele cand nu au putut nici sa ii faca privrea sa si-o indrepte asupra mea...? C: - Daca crezi ca astfel iti vei gasi fericirea atunci asta e tot ce conteaza, chiar daca asta ma costa propria-mi fericire...voi face tot, pentru ca cum te iubesc eu nu te va mai iubi nimeni niciodata...si daca pretul fericirii tale va trebui sa il platesc in lacrimi atunci asa sa fie... Am plecat fara sa ma mai uit in urma.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
frumoasa parte... trista dar frumoasa.... discutia cu fata.. cea pe care o asteptam.. doamne cata raceal cata indiferenta.. de parca l-ar vedea acum pentru prima oara.... are dreptate nu are de ce sa-i dea explicatii.. si totusi chris merita una.. macar... m-a durut felul in care a tratat-o pe anita...se foloseste de ea.. fara sa vrea.. dar se foloseste... mi-e mila si de carolina... mi-a placut felul in care ai inceput spunand ca se citea pe fata ei tristetea... e calar ca nu se marita cu john de buna voie... dar ma asteptam ca o fata cu calitatile ei.. o faca acaruia nu oricine ii intra sub piele sa nu se lasa obligata sa faca ceva ... sa se casatoreasca... mi-e din ce in ce mai mare mirarea si curiozitatea si vareau sa flu ce anume o tine pe ea langa jon.. ce o leaga de maini si de picioare fara sa-i lase macara puterea de a striga dupa ajutor.... chris accepta "fericirea" ei... cladita fie si pe nefericirea lui... si asta e o dovada de iubire... as vrea sa gasesca in el mai multa forta.. sa o ia de brat imbracata in mirea sa si sa o duca departe sa fie numai ei.. e un basm stiu.. dar e ceea ce m-ar face fericita.. stiu totusi ca va spune "da"... cand in adancul sufletului ei va insemna "nu"... mi-a placut enorm partea asta.. si cred ca ti-as putea scrie la nesfarsit.. astept insa inca un next.... ador felul in care scrii.. a si s anu uit... m-a plauct cum aia descris nerabdarea lui chris.... felul in acre se inbvartea ca un leu in cusca.. aproape ca-l simteam in spatele meu facand ture si ture fara sa-si gaseasca linistea... sunt curioasa de ce se va intampla... poop si ador ficul..
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
si eu ador felul in care imi lasi commenturi as putea scrie la nesfarsit doar pentru tine...nextul e numai pentru tine :*:*
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Am dat sa ies pe usa dar ceva ma oprit. Un suspin, o lacrima cazuta pe parchetul rece, o parere de rau. Am ramas pe loc insa nu m-am intors. Asteptam curios sa aflu ce se va mai intampla si totusi simteam ca vreau sa plec, simteam nevoia sa ies de acolo. Tacerea era insuportabila. O simteam omorandu-ma usor in interior. Fiecare secunda ce se scurgea in tacere imi dadea fiori. C: - De ce taci? De ce iti opresti cuvintele? Alunga-ma daca asta simti, cheama-ma langa tine, orice, doar spune. Dar tacerea era din ce in ce mai apasatoare. Nu am mai putut suporta. Am apasat pe clanta deschizand usa. Am iesit de acolo, din casa si am plecat. Nu stiam incotro ma indrept sau unde vroiam sa ajung. Eram constient ca trebuia sa ii dau explicatii domnului Wiesz pentru plecarea mea, ca rebui sa imi cer scuze Anitei pentru cum ma purtasem cu ea, aveam atat de multe de facut si totusi continuam sa merg. Nu vroiam sa ma opresc, nici macar nu am privit in urma. Trebuia sa ma intorc dar nu puteam fi de fata cand cei doi vor depune juramintele. Castoria era un lucru sfant. Un inceput, un joc in care intra doua persoane care se iubesc, de ce Carolina facea asta? Pe cine vrea sa minta? Ce vrea sa domonstreze cu asta? Poate doar naivitatea ei... Se lasase frig iar eu imi lasasem geaca in birou. Plecasem atat de grabit incat nici nu am avut timp sa ma imbrac. cautam un loc in care sa fiu singur, departe de ganduri si de griji, un loc in care sa pot reflecta in liniste. Mi-am intors privirea sper cimitir, poate era locul pe care il cautam. Am pasit incet printre morminte si m-am oprit sub un copac batran. Eram printre atata suflete pierdute si totusi ma simteam mai bine decat acasa. Ochii mi s-au umplut din nou de lacrimi. Ma saturasem sa plang, stiam ca nu rezlov nimic cu asta si totusi nu ma puteam abtine. Cat mi-as fi dorit sa fie cineva langa mine, cineva care sa ma stranga in brate si sa imi spuna ca totul va fi bine. Fie si sa ma minta sa imi spuna orice atata timp cat stiu ca imi este alaturi nu ar conta. Am simtit o atingere rece pe obraz. O atingere care mi-a dat fiori si m-a facut sa imi ridic privirea catre cer. Mii de stelute albe pluteau usor purtate de vant, ningea. Nici nu observasem cat de repede trecuse timpul, venise iarna. Imi placea atat de mult sa privesc micile stelute dansand in adierea vantului asemeni unor ingerasi dar inceuse sa imi fie frig. Imi simteam mainile reci si amortite dar cu toate astea nu mai aveam puterea sa ma ridic si sa ma intorc. Cine stie ce se intampla chiar in acest moment "acasa". Am inchis ochii pentru cateva clipe vrand sa uit de tot. X: - Chris! Chris! S-a auzit o voce strigandu-ma incet. Probabil doar mi se parea, nu vroiam sa deschid ochii. X: - Chris! Se auzi din nou aceasi voce dupa care am simtit o imbranceala. C: - Ce...ce e? Cand am deschis ochii totul era alb. Pietrele de mormand luceau in lumina palida a catorva felinare, acoperite de stratul subtire de zapada. Eram tot acolo, sub copac dar cineva era langa mine. C: - Anita...ce..ce faci aici? A: - Ce fac eu? Dar tu? Ai innebunit? Esti rece tot. C: - DAr mi-e bine... A: - Nu mai simti, pentru ca ai inghetat. C: - Nu mai vorbi prostii. Lasa-ma imi este somn... A: - Chris nu fi nebun. Sa nu indraznesti sa inchizi ochii!! M-ai auzit? Ma simteam ametit si ii auzeam vocea din ce in ce mai slab. Simteam ca ma pierd... A: - Chris!!! Am deschis ochii cu ultimele puteri. Trebuia sa raman trea oricat de obosit m-as fi simtit. C: - Anita...ce...ce se intampla cu mine? S-a asezat langa mine strangadu-ma in brate. Si-a dat jos geaca si m-a acopeit cu ea. A: - Trebuie sa te incalzesti. Nu iti fa griji, va fi bine.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
mi-au dat lacrimile... cat de singur si de trist e... merci pentru dedicatie.... ma bucur mult ca mi s-a nimenit o parte atat de frumoasa... doar a mea...:P mi s-a rupt sufletul.... mi-a placut ca a inceput sa ninga... ma vedeam acolo inconjurata de "fluturi albi"... din pacate cimitirul pare sa-i fie singura "casa"... a facut bine ca nu a ramas la nunta.... anita .. saraca..il scoate iar din incurcaturi.... o admir pe anita.. e genul de fata care asteata , sufera, iubeste in tacere.. e femaie care lipeste bucatile din inima franta de altvineva.. e femia care iubeste si nu e iubita.. oa dor si o admir pentru ca inca gaseste puterea sa treaca peste tot... nu o opreste nimic.. nici raceala lui chris... felul in acre el o tratea acateodata.... numai pentru asta ar merita sa fie iubita.... pacata ca nu alegem persoanale pe care sa le iubim... pacat ca sentimentele vin atunci cand ne asteptam mai putin. si vin mereu pentru persoana nepotrivita... o iubesc pe anita... doamne cat tin la ea... si sper sa fie fericita la fel cum sper sa-i vad impreuna pe carolina si pe chris.. chiar daca asta o va rani prea mult pe anita... m-a impresinat momentul in care l-a acoperit cu geaca lui... era atat de reala racela ... frigul ..si atmostefra.. incat ... aproape imi simt mainile inghetate.. nu mai spun nimic pentru ca imi vine sa plang.. imi vine sa intind mana... sa-i ajut cu ceva pe cei doi... nu pot.. si asta ma sfasie... e partea care m-a facut sa ma simt cel mai apropiata de personaje... felicitari... jos palaria... merci pentru dedicatie...poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
C: - Anita...? A: - Ce e? C: - Imi pare rau... A: - Pentru ce? C: - Pentru cum m-am comportat azi...nu trebuia sa tip asa la tine... A: - Nu e nimic...incerc sa te inteleg. Vrei sa ne intoarcem? C: - Nu...nu vreau sa vad sau sa stiu nimi din ce e acolo si totusi...de ce ai facut asta? A: - Ce am facut? C: - Mi-ai spus ca nunta va fi in primavara... A: - Am vrut sa...am vrut doar... C: - Ai crezut ca daca voi fi plecat la firma atata timp nu voi alfa nimic din toate astea? Ce credeai ca vei schimba daca m-ai mintit? A: - Am vrut doar sa nu suferi...stiam cum vei reactiona si nu puteam sa te vad asa...nu stiu ce a fost in capul meu..credeam ca pot ascunde totul cu o singura minciuna...dar as fi inercat orice, orice ca sa te stiu fericit... C: - Prefer sa sufar stiind adevarul decat fericirea mea sa fie cladita pe o minciuna. A: - Imi pare rau... C: - Nu e vina ta. Am fost atat de orbit de dragoastea ce i-o port Carolinei incat nici nu ti-am mai acordat atentie. Eu sunt cel care trebuie sa isi ceara scuze. Te inteleg daca acum ma urasti, am fost atat de egoist, te-am innebunit si pe tine cu toate visele mele...am fost atat de naiv sa cred ca se va schimba peste noapte... Mi-a atins buzele cu degetele ei in semn sa tac... A: - N-as putea sa te urasc nici daca as vrea. C: - Spune-mi sincer...ce se intampla acum acasa? A: - Chiar vrei sa stii? C: - Nici nu mai stiu ce vreau...uneori imi doresc sa fiu acolo sa vad tot ce se intampla dar in cateva clipe dorinta imi dispare si tot ce vreau e sa plec departe. A: - Tii cu adevarat la ea, dar de cate ori i-ai spus asta? C: - Am incercat poate de mai multe ori de cat cred dar niciodata nu mi-a raspuns/ E atat de rece si de indiferenta... A: - Daca o iubesti cu adevarat du-te acolo, spune-i ce simti... Avea dreptate. Fugeam ca un las si asta nu ma ajuta cu nimic. Trebuia sa o infrunt, sa ii spun ceea ce simt chiar cu riscul de a fi refuzat. M-am ridicat de jos ca si hipnotizat. I-am inapoiat geaca Anitei apoi am dat sa plec...dar m-am intors si am privit-o. A schitat un zambet. Stiam ca nu e ceea ce simte dar incerca sa zambeasca, pentru mine. M-am intors si am imbratisat-o puternic. A: - Du-te acum, te voi ajunge din urma. C; - Multumesc, mult. Am luat-o la fuga sper casa...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
oooo... manacal-ar mama.. si pe el si pe anita... doamne fugi mai repede sa nu ajungi prea tarziu... fugiiiiiiiiiiiiiiiiiii... mai pune o parte sa vad ce se intampla te rog... pls.. pt mine pls pls pls pls.... of nu mai am rabdare.. nu-mi doresc decat sa o fure de acolo cu rochia de mireasa cu tot... sa ajunga mai repede... ma simt ca un copil caruia i s-a promis ceva bun si acum nu mai are rabdare.... pune te rog inca o parte.. mor daca nu.... oki.. sunt calma... astept cu mare nerabdare next... si o iubesc pe anita.... poop..si te iubi si pe tine... si ficul asta.. si tot neamul lui....gata tac..
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
|
Baby Jane
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 1363
|
|
ce dragutz..super ffrumoasa ultima parte..iubesc aceasta parte..vad ca anita nu a fost asa naiva si i-a dat chiar un sfat bun..du-te chris-ule si vorbeste cu Carolina,poate totusi se desparte de Jon..sincer..nu imi place de el si de persoana lui..si acum please,sa-mi zici cum "ai hotarat-o" pe Carolina sa se casatoreasca cu el..bineinteles ca nu stiu daca ai cum sa imi raspunzi..ehh..wub fikul asta..pupici multi si astept ca si nena cu nerabdare nextul..bafta la scris 
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Imi simteam picioarele reci si grele, fiecare pas pe care il faceam ma durea, dar nu ma puteam opri. Eram mai bine sa aflu ce se intamplase chiar cu riscul s-a sufar toata viata pentru asta, nu mai vroiam sa fiu un las. Trebuia sa infrunt situatia, nu sa fug de ea. Poarta cea mare era incarcata cu un strat subtire de zapada. Se azuea voci din toate directiile, am auzit chiar si muzica unei viori ce canta o melodie trista. Am pasit incet, mergand spre gradina. Nu stiam ce ma asteapta, iar asta ma nelinistea, dar nu ma puteam intoarce. Gradina era plina de oamenii elegant imbracati. Chipurile lor imi erau straine iar printre ei imi era aproape imposibil sa gasesc pe cineva cunoscut. M-am apropiat incet facandu-mi loc printre ei. Pana cand l-am vazut pe el, pe Jon. Am simtit sangele pulsandu-mi prin vene, simteam cum ura ma cuprinde de fiecare data cand zambea. Atat de prefacut si de superficial...ce vroia defapt de la Carolina. Era la fel de bogat ca si ea, putea avea orice fata, dar de ce pe ea? De iubire nici nu putea fi vorba, ranjetul ce il avea pe buze il dadea de gol... Statea in mijlocul unei multimi vorbind cand cu domnul Wiesz cand cu tatal lui, dar unde era Carolina? M-am uitat in jur cautand-o cu privirea insa nu era nicaieri. Tot felul de ganduri au inceput sa imi umble prin minte, daca se intamplase ceva? Dar usa s-a deschis lasand sa se vada o umbra palida ce statea in prag. Era ea, Carolina, imbracata intr-o rohie neagra destul de simpla dar cu mult bun gust. Avea parul strans intr-un coc superb, era frumoasa, mai frumoasa decat o vazusem vreodata dar ceva nu se potrivea. Ochii tristi ce priveau in gol si zambetul fals e il purtape buze doar de politete. De-as sti ce e in mintea ta. De ce faci asta? A pasit incet, coborand treptele si s-a oprit in fata lui Jon. Pe chipul ei se putea citit ura, scarba si cu toate astea era aici. Am fost dat la o parte de activa oameni care au venit din spate sa ii felicite. Ajunsesem prea tarziu...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Lacrimele mi-au inundat chipul. Nici nu mai aveam puterea sa plang dar nu le puteam opri. Alunecau greoi, simteam cum fiecare ma arde in drumul ei.. C: - De ce? De ce ai facut asta? De ce? Am simtit privirile reci atintite supra mea. Dar nu imi pasa...vroiam niste explicatii, mai mult ca oricand. Si trebuia sa le aflu. Mi-am facut loc printre toti curiosii ce se uitau la mine de parca as fi fost cazut de pe alta planeta. Si m-am oprit in fata ei. Si-a ridicat privirea de jos fixandusi-o pe mine. C: - De ce? De ce l-ai ales pe el? Il urasti, esti scarbita de fiecare miscare pe care o face, se vede, se citeste in ochii tai! O lacrima i-a cazut pe obrazul fin insa a sters-o repede. Mi-a facut semn sa tac. C: - Sa tac? Pentru ce Dumnezeu sa tac? uite udne te-a adus tacerea! De ce vrei mai multa...de ce nu spui ceea ce simti? Ti-e frica de propriile sentimente? De ce? Privea pierduta, privea prin mine. Dar nu spunea nimic. C: - De ce taci? De ce mereu taci...? Nu te mai inteleg... Privirea mi-a cazut pe colierul ei. Era fluturele de cristal, cel pe care i-l daruisem. Am tacut brusc inghitindu-mi toate lacrimile. Am inceout sa ma trezesc ca dintr-un vis. Toate privirile erau indreptate asupra mea. Niemni nu mai scotea nici un cuvant, erau mult prea uimiti. Iar eu, eu ma simteam ca un clovn, facusem tot circul acela si nu aflasem nimic....eram chiar mai confuz... Cineva s-a apropiat de mine si mi-a ridicat chipul in palma lui. Cand am ridicat privirea tot ce am vazut au fost ochii mari si inlacrimati ai Carolinei. Si-a scos colierul de la gat si l-a pus in palma mea inchizandu-mi-l in pumn. Nu a scos nici un cuvant, m-a privit doar dupa care s-a dat cativa pasi in spate ajungand din nou langa Jon. Intoarcerea mea aici nu a fost decat o mare greseala. Am plect de data aceasta ne mai fiind nevoie sa imi fac loc printre ei deoarece s-au dat la o parte facand o mica carare printre ei. MA simteam ca un ciudat... J: - Vroiam sa fac un anunt chiarde la inceput, iar acum ca e si Chris aici cred ca e momentul potrivit sa il fac. M-am intors brusc aruncandu-i o privire fulgeratoare. Carolina se facuse toata palida. L-a privit speriata spuandu-i parca sa taca, dar el nu asculta de nimeni. Si-a reluat ranjetul si si-a mutat privirea spre mine.
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
doamne nu cred ca -ti poti imagina cum m-a lasat partea asta... nu pot macar sa-mi mai misc degetele pe taste... ma chinui de cateva minute sa scriu ceva si nimic nu iese... ador felul in care scrii... m-ai facut sa simt ce e in sufletul lui chris... nu stiu cum niste simple cuvinte pot trezi atatea lucruri in mine... mi s-a facut pielea ca la gaina.. mi-e frig si mi-e cald in acelasi timp... mi-e atat de mila de el.... inteleg cum se simte si as vrea sa-l ajut cu ceva dar se pare canu pot.... mi-e mila si de carolina.... mi-a inghetat sufletul in mine cand ai spus de chris ca a ajuns prea tarziu.... rochia ei neagra m-a facut sa plang... imi dau seama acum ca e legata de maini si de icoare ca e silita sa face ceea ce nu vrea.... mor sa stiu motivul.. si trebuie sa fie unul cu adevarat teribil ca ea sa faca asa ceva... ma bucur ca, chris nu se lasa pacalit de jon...mi-e sila de el... l-as plesni...l-as scuipa in ochi daca l-as avea in fata...as da orice sa aflu motivul pentru care fata a cceptat casatoria... mai aveam o speranta... sa ajunga chris la timp.. sa faca ceva s-o impiedice.. acum.. am ramas fara nimic.. ( sunt curioasa totusi sa aflu ce vrea jon sa le spuna... ceva de rau abnuiesc ..de vreme ce l-a pomenit pe chris... in fine nu-mi ramane decat sa astept... mi-a placut mult partea asta... poop si ..jos palaria
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
~.Phantom of the opera.~
AdmiN
 Din: N!ghtm@re
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1785
|
|
Ce mai era de data asta? Vroia sa isi bata joc de mine chiar si la final? A castigat...nu se putea multumi cu asta? Il priveam scarbit fiecare miscare, fiecare privire. Buzele au inceput sa i se miste incet, ca si cum si-ar fi cautat cuvintele. De parca ar fi pregatit acest discurs de mult timp iar acum uitase inceputul. Nu mai avea nici un sens sa stau acolo, sa i aud prostiile. Am dat sa plec dar glasul vocii lui m-a oprit. J: - Sau poate...poate nu e bine sa zic asa, avand in vedere ca este o veste mare. Nu, ar trebui sa fac altfel. Nici nu l-am mai privit. Ma enerva la culme cand facea asta, ma lasa sa fierb in suc propriu. J: - Asa e mai bine. Doresc sa propun un toast. Doamne, asta isi pierduse mintile? Vroia sa spuna ceva ce trebuia sa aud si eu sau are chef doar sa se dea in spectacol? Am auzi pasii Carolinei indepartandu-se de el. J: - Sa touastam pentru mine, pentru Carolina si pentru... Tacerea s-a lasat brusc. Nu mai puteam suporta. Imi simteam sangele pulsandu-mi cu viteza prin vine, imi auzeam capul cum vajaie, nu mai aveam rabdare, nu mai puteam suporta tacerea. J: - Pentru viitorul nostru copil. Usa se inchise cu un zgomot puternic ceea ce m-a facut sa imi revin oarecum din starea pe care o aveam si sa realizez ce a spus Jon. M-am intors brusc. Domnul Wiesz si o mare parte din invitati au inceput sa il felicite pe Jon, insa ceea ce m-a surprins a fost comportamentul domnului Steven, tatal lui Jon. S-a tras deoparte fara sa mai spuna nimic ca si cum vestea pe care o auzise ar fi fost una tragica. Nu stiucum era pentru el sau pentru ceilalti, insa pentru mine era mai mult decat tragica. Cat mi-am dorit sa aflu raspunsul la toate intrebarile mele, acum il stiam, il stiam prea bine si as fi preferatsa nu il stiu. M-a simteam ca intr-o casa ce se prabuseste in urma unui cutremur iar toate usile erau inchise, nu era cale de scapare. Asemeni casei se prabuseau visele mele, dorintele, toate sperantele pe care mi le-am facut acum nu mai insemnau nimic...se spulberasera asemeni fumului in aer. Mi-am adus aminte de zgomotul care se auzise. Cineva intrase in casa, era Carolina. Era singura care lipsea. Am dat sa intru dupa ea dar ceva m-a oprit. Ce rost mai avea? Ce rost mai avea sa ii cer explicatii cand raspunsul era in fata mea? Pe el l-a ubit in tot acest timp... M-am intors si mi-am fixat privirea spre poarta. Aveam sa plec, odata pentru totdeauna. J: - Hei Chris, unde vrei sa pleci? Nu sta sa bei ceva cu noi? C: - Felicitari Jon... Oare ce rost mai avea sa mai puna sare pe rana? Nu era deajuns pentru el? A: - Chris, esti bine? Anita...ii luase cam mult sa ajunga aici. Probabil nu auzise "vestea cea mare". A: - S-a intamplat ceva? Chris! Uite-te la mine. Am ridicat privirea incercand sa imi stapansesc lacrimile. A: - Ce s-a intamplat? C: - Vreau sa plec, nu vreau sa ma mai intorc niciodata aici. A: - Stai usor, de ce spui asta? C: - Carolina e insarcinata...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL!
 ...you are my lollipop...sugar sugar top...
|
|
| pus acum 19 ani |
|
nena
[Tru3]*[fan]
 Din: dream land
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 137
|
|
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( mi-am lasat capul pe mana pentru ca nici macar nu-l mai puteam tine ..pe umeri..... imi vine sa rad de furioasa ce sunt... asta era asul din maneca.... deci de asta s-au casatorit .. ea avea un copil cu el....;;m-ai lasat mai mult decat masca... inca nu-mi vine sa cred... alt lucru care m-a socat a fost reactia tatalui lui jon... ar fi culmea ca jon sa nu poate avea copii.. e primul lucru care mi-a trecut prin minte... si ma gandesc ce alt motiv ar putea justifica reactia tatalui lui... oki... cred ca ar trebui s ma intind puti in pat... m-a naucit partea asta.. sunt mai beata decat daca beam 2 litri de vin... ai reusit sa ma dobori... poop si stii ca ador ficul...mai vb
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
|
|
| pus acum 19 ani |
|