mama ce aprinderi... deci...(incep si eu ca fotbalistii...) ) nena sau andra.. tot una.. imi e indiferent cum imi spuneti.. va iubesc la fel... comenturile imi plac indiferent daca au 2 randuri sau 100... imi place ce scrieti.. chiar daca din doua propozitii numai doua cuvinte sunt legate de fic.. puteti scrie orice..plangeti-va.. sau radeti.. eu va citesc comneturile... fand nr 1 sau fan nr 100.. atat timp cat esti fan....mi-e de ajuns sa citit ficul.. altceva..? hm.. da... stiti ca nu scriu pentru comenturi... nu sunt un copil mofturos... (copil..haha... peste 3 sapt implinesc 18 ani.. dar tot copil raman..) asa... nu va ambalati cu ajutorul.. ca cu mine nu se stie.. acus ma supar si ii despart..).. stiti ca iubesc personajele si vreau sa le vad impreuna.. dar oricum mai au de trecut prin multe.. apropo in nou personaj va aparea in curamd.. desi va fi un personaj.. "ganguricesc" (nu exista cuvantul in lb romana nu-l cautati...) asa..concluzia e... scrieti orice si oricat.. eu va iubi pe toate ...poop.. si ca sa va impacati nextul e cu dedicatie pt voi doua...luv ya
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
Nu am mai citit de mult si am avut ceva de recuperat insa mi-a facut placere. Vei fi mereu scriitoarea mea preferata indiferent daca voi citi imediat ce poestezi nextul sau daca il voi citi dupa ceva timp, asta nu va schimba nimic. Cred ca ori ai fost prezenta acolo ori simti ceea ce simt personajele pentru ca altfel nu imi pot explica cum de descrii atat de bine de la detaliile importante pana la cele mai mici. Te admir mai mult decat crezi si mai mult decat as fi spus-o vreodata, imi place cum scrii, cum pui suflet in ficare cuvant. O poveste frumoasa de iubire s-a schimbat in cateva clipe, e o lectie importanta de viata si multi avem ceva de invatat din ea. Nu mai stiu ce sa spun, ma simt inca absoribita in poveste, incerc sa imi dau seama ce as fi facut daca as fi fost in locul Lindei...imi pare rau ca nu pot exprima in cateva cuvinte ceea ce simt si sa iti dau felicitarile pe care le meriti insa nu imi gasesc cuvintele...
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
ca de obicei ma lasi fara cuvinte.. nu-ti mai spun nimic..incerc doar sa savurez momentul... ma faci mult prea fericita cu atat mai mult cu cat comentul vine de a la scriitorul preferat.. cel de la care pot spune ca am invatat multe in materie de ficuri...merci mult poop...
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
Am urmarit-o cu privirea pe geam..pana cand nu s-a mai vazut.. m-am asezat pe pat incercand sa ma trezesc ca din vi.. incercans sa-mi dau seama daca tot ce facusem pana acum cateva momente fusese real sau nu... M-am convins in cele din urma ca da.. si ca nu trebuie sa scap sansa pe care mi-o dadea acum andreea... ma bucram enorma ca o am alaturi.. si chiar daca si marybell era aleturi de mine.. e a nu ma putea ajuta prea mult pentru ca nu-l cunostea pe sebastian atat de bine... Aapatamana care a urmat a trecut mai greu decat mi-as fi imaginat... ma simteam cu fiecare clipa care trecea mai aproape de momentul in care-l voi vedea... Eram speriata pentru ca nu stiam cum o sa reactioneze.. si nu stiam nici cum o sa reactionez eu... mi se parea ca orice greseala oricat de mica ar fi fost ar fi putu da totul peste cap... Depindea oare de mine apropierea de el?.... "daca destinul m-a aruncat in viata lui.... si tot el a facut totul ca sa ne desparta.. atunci tot el va trbui sa ne apropie.. si daca nu vrea.. destinul si-l mai face si omul cu mana lui... ca nu-i iese e altceva... " Cu gandul asta ma trezisem in ziua in care aveam sa ma intalnesc cu el.... I-am cerut sfatul matusii claire in legatura cu ceea ce ar trebui s afac..si spre surprinderea mea a fost mai amabila cu mine ca niciodata... orice era legat de sebastian era pe placul ei... cred ca nici daca ii era nepot nu-l iubea mai mult... M-am imbracat mai simplu si mai decent ca niciodata.. nu ca s-o fac pe martira .. ci pentru ca nu-mi ardea de machiat si de rochii de gala... Am plecat de acasa..de abia tinandu-ma pe picioare.. fiecare parte a corpului meu tremura.... si nu puteam face nimic pentru a ma opri... doamne cat eram de speriata.... Am vazut de departe restaurantul unde avea loc petrecerea.... si am oprit destul de departe de el.... Mi-am pus mainile pe volan sprijinindu-mi capul pe ele.... simteam pielea de pe volan scartaindu-mi sub pamle...smteam un gol in stomac..prsiunea ma sufoca...o apasare mi se lasa in crestetul capului... Am iesit in cele din urma din masina..pasind cu greu pe asfaltul rece... priveam in jurul meu.. asteptand s-l zaresc din clipa in clipa... afara nu era insa nimeni.. Am intrat in hotel...multa lume.. si mai eleganta si mai cu chef de distractie decat mine..umplea sala... nu eram insa pentru asta acolo... asa ca am cautat cu privirea pe cineva cunoscut... am zarit-o pa andreea.... M-am dus aproape alergand spre ea.... - buna.... - buna..ma bucur ca ai ajuns... - sper sa fie o idee buna... inca nu stiu de ce sunt aici.... a venit? - inca nu... si nu l-am lasat prea convins .. - adica nu vine... - il cunosc.... acum se plimba prin camera intrebandu-se daca sa vina sau nu... - doamne udne am fost in anii astia.. il cunosti mai bine decat mine... - ti se pare.... acum ai mitea in alta parte... nu stiu nimic pe langa ceea ce stii tu.... - ma simt prost... o sa plece de aiai indata ce ma vede..ai sa vezi... - nu va face asta... e orgolios... - si exact orgoliul i l-am ranit.... - stii cca ....uite-l... - unde.. - nu te intoarce... vreau sa vad daca te observa... Am ramas nemiscata in fata andreei astaptand un raspuns de la ea... - inca nu ne vede... - vreau sa-l vad... - nu ...nu te intoarce...e mai bine sa-ti vada privirea ultima data.... -.. andreea.. asculta-ma... - bine... se uita? -nu....b... - se uita cum nu....?..ii simt privirea pe mine... M-am intors...mirarea din privire s-a schimbat brusc in tristete.. amestecata cu dezgust...L-am privit cum se intoarce si se indreaptaa spre usa indepartandu-se de mine... -adu-mi geanta....merg dupa el... - se pare totusi ca-l cunosti mai bine ca mine... hai fugi Am iesit dupa el..strecurandu-ma cu greu printre oameni.... l-am urmat afara... -Sebastian..... opreste-te te rog... A facut ..ezitand totusi ..ceea ce i-am spus.... - te rog ramai... eu sunt cea care trebuie sa plece... Nu m-a privit in ochii.. si m-a durut mai mult decat daca ar fi facut-o si as fi citit in ei numai ura... - nu trebuia sa vin.. imi pare rau... ramai... Am plecat din fata lui lasand in urma... lacrimi.... Am asteptat in masina incercand sa ma calmez... Andreea mi-a adus in cele din urma geanta... - te simti bine.. vrei sa vin cu tine? - nu... ramai cu el... nu vreau sa fie singur... - imi pare rau ca nu a iesit cum ... - nu a fost o idee buna.... si nu mai am nevoie de ncii o dovada .. nu vom fi niciodata impreuna... - niciodata sa nu spui niciodata...
Am ajuns acasa in cele din urma... Matusa m-a intampinat... - sa inteleg ca nu a mers bine... - poftim...? - te-ai intors prea repede - l-am lasat acolo...nu era suficient loc pentru amandoi...am pereferat sa ma intorc... - ai distrus totul... - uita-te la mine... crezi ca in clipa asta chiar am nevoie sa-mi aminteasca cineva de asta..? crezi ca sunt cu fericirea pe buze... ca nu am ce face decat sa-mi disctrug viata..? nu te-ai saturat de reprosuri...? unde dracu crezi ca traiesc..raiul pe pamant?... crezi ca ma culc in fiecare seara gandindu-m ape ce sa dau banii.... uite-ta le mine si la ce am ajuns.. imi vine sa mor... si unde speram sa gasesc intelegere...nu am gasit decat dispret.. rolul asta il are el... ma dispretuieste mai mult de cat tine...si ma doare la fel de mult la amandoi... Fiecare cuvand pe care-l spuneam ma adea pe dinauntru... Am urcat scarile spre camera mea...fara sa ma uit in urma... Am inchis usa cu cheia....si m-am lasat in jos langa pat...numai aveam putere sa ma mai tin pe picioare....a tras cearsaful de pe pat... lasand salteaua goala...Camasa lui Sebastian era inca pe unul din fotolii.. M-am ridicat cu greu strangand-o in maini.. - te iubesc ..prostule...
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
nena povestea ta e foarte frumoasa .Are o nota de originalitate foarte buna.Imi place faptul ca uneori momentele de la aceasta poveste iau o intorsatura la care nu m-as fi asteptat.De exemplu ,eu una credeam ca la petrecere Sebastian va ramane acolo nu ca va incerca sa plece ca si cum ar fugi de realitate.Ai grija la tastare deoarece ai unele greseli .Incearca ,(virgula)ca dupa ce ai scris povestea sa o mai citesti o data pentru a te asigura ca nu ai nici o greseala de tastare sau ortografie.Cam atat si hai cu next-ul
_______________________________________
bah nu va mai daty mari fane th si si de fapt nu aty ascultat nici o melodie de-a lor niciodata ca va frek 34678989 de pumni..get a life
La mine greselile..sunt multe..mult prea multe... nu ma deranjeaza ca ai observat ..cateodata si mie imi e greu sa citesc.. problema ca e ca postez greu in sensul ca nu scriu oricum si oriunde...si atunci cand am inspiratie daca m-as opri sa corectez fiecare cuvant mi-as pierde ideile..... cateodata e prea tarziu sau sunt pre obosita ca sa corectez si sa-l postez dupa... il scriu direct aici... am sa incerc insa sa scriu mai corect..merci de sugestie si pentru ca citesti..poop ..nextul e pt tine...
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
deci nici macar nu ma pot exprima in cuvinte cat de mult imi place fik`ul tau,imi plac personajele,ce sunt alese cu grija,nu conteaza greselile,conteaza ce scrii,cand citesti ceva frumos,care iti place,numai conteaza greselile,numai te stresa,la cat de frumos este,nici greselile nu le mai observ,,deci iubesc acest fik la nebunie,mi`e dor sa ii vad pe cei doi indragostit sa`i vad cum se imbrasiseaza sau se iubesc,spunandu`dushi cel mai sincer cuvant "Te Iubesc"..scuze dar numai pot scrie ca trebuie sa plec la doctor...astept nextul..poopz:*:*
frumos coment merci baby jane...din pacate nextul maine sau cand o sa am tmp.... sn ocupata pana peste cap.. si nu glmesc... merci de apecieri.. sper sa-ti placa si de acum incolo...poop
_______________________________________ After a while you learn the difference between holding a hand and falling in love . You begin to learn that kisses don't always mean something, promises can be broken just as quickly as they are made and that goodbyes really are forever.....
Cateva ore mai tarziu sirul gandurilor mi-a fost oprit de un ciocanit in usa... Mi-am spers lacrimile cu dosul mainii si m-am ridicat sa deschis... Era matusa Claire.... Am lasat usa deschisa asezandu-ma inapoi langa pat... Matusa Claire a ezitata cateva minute inainte sa intre apoi..cu un mic efort a venit langa mine.... Nu ne-am spus nimic.. nici macar nu ne-am privit in ochi...Apoi matusa a inceput sa vorbeasca.... - Eram de varsta ta cand m-am indragostit prima data... il chema Ian.... ii tin minte si acum chipul....ma simteam bine in compania lui.. ma facea sa ma simt deosebita... poate ca asta m-a atras el mai mult la el.. Poate ca te intrebi ce s-a intamplat cu el... ei bine... nimic.. destinul..timpul.. familia.. nimic nu a fost de partea noastra.... parintii mei imi aranjasera deja casatoria cu unchiul tau... Nu am putu a fac nimic.. decat sa-l privesc cum se departeaza din ce in ce mai mult de mine.... A plecat la doua zile de la anuntarea logodnei mele... si de atunci nu mai stiu nimic de el.... Nunta a insemnat pentru mine ceva trist... moartea relatiei cu persoana pe care o iubeam... Am stat saptamani in sir.. la fel ca tine acum...am crezut ca nu-mi voi reveni niciodata... si poate ca asa a fost.. Casnicia mea cu unchiul tau nu a fost niciodata una ideala.. poate si din cauza mea...nu m-am simtit niciodata implinita ca atunci cand eram cu ian... nu m-am mai indragostit niciodata... si totusi viata merge inainte... ti-as spune sa faci asta .. dar cred ca acum nu are nici un rost.... sunt rece..sunt dura.. poate nemiloasa... si ai dreptate... dar nu vreau s atreci si tu prin ce am trecut eu....Daca acum nu-l poti aduce inapoi... si el decide sa nu va mai vedeti niciodata ... e totul pierdut.. atat oentru Sebastian cat si pentru tine.. Ai s atanjesti toata viata dupa ceva ce ai pierdut... si crede-ma nu vei mai gasi nicaieri si in nimeni ceea ce ai avut cu sebastian.... Tot ce-mi spunea matusa mea m-a facut sa vad si o alta fata a ei.. nu-mi poestise niciodata nimic din trecutul ei c atat mai putin din tinerete....Vedeam acum in ea persoana de alta data... redevenea Matusa Claire careai ei ii citea... si de care nu ma desparteam niciodata... Mi-a fost tousi imposibil sa spun vreun cuvant.. nu stiu daca din rusine sau din impresia pe care mi-o lasase povestea ei... Am continuat insa sa o ascult... - nu vreau decat sa nu jungi ca mine... nu vreau sa te vad imbatranind inainte de vreme...Se spune ca nu stim sa apreciem cu adevarat persoana pe care o avem alaturi decat atunci cand o pierdem si poate ca e adevarat.. e trist insa s-o simti pe propria piele...un om nu iubeste cu adevarat decat o data in viata..... gandeste-te la ce pierzi... - imi pare rau.. - mie imi pare rau..pentru ca ti-am ingreunat si mai mult viata M-am ridicat tremurand din tot corpul... si am imbratisat-o pe matusa claire udandu-i pieptul cu lacrimi
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
wow...chiar nu ma asteptam...la o asa poveste...niciodata nu am crezut ca matusa clarie e asa, am crezut ca viata ei a fost "roz" dar se pare ca viata nimanui nu poate fi asa... imi place mult partea asta petru ca ai folosit cateva expresii care mi-au ajuns la suflet hai cu nextul
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
ma bucur ca-ti place.... apropo ultima ta parte de la ficul enjoy the silence a fost o sursa de inspiratie pentru ficul dedicat tie... poate recunosti elemente .."imprumutate " de la tine...poot si merci ca citesti...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
ce imaginatie ai..oh god..imi place foarte mult..niste cuvinte o sa le tin minte toata viata..dar,asta inseamna ca matusa Claire nu il iubea pe sotul ei?adica..dupa Ian nu i-a mai intrat nimeni la suflet? si nextul te rog
e asa e cu iubirile astea de-o viata... ideea cu povestea mi-a venit in ultimul moment... trebuia sa treaca prin ceva asemanator pt ca numai asa o putea intelege pe linda.. numai asa o putea ajuta.. ma bucur ca v-a placut.. apropo tineti minte numele.... in curand il va purta cineva... va poop ...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
nena...m-a sperii poate m-am trezit eu prea buimacita....explica-mi si mie mai bine...ce ai vrut sa zici "tineti minte numele.... in curand il va purta cineva"
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
cred ca deocamdata e bine sa te tin putin pe jar... pana aduc povestea in momentul in care personajul isi va face aparitia... dar uite iti dau macar un indiciu.... ian...e baiat..logic.. dar intre el si linda se stabileste o relatie pe care ea nu a avut timpsi nici ocazia s-o exploateze prea bine... gandeste-te la trecutul ei si poate ca sa iti dai seama.... si in plus e o scumpete de baiat... care-o va face sa-si doresasca sa se apropie si mai mult de sebastian.... gata nu ma spun nimic... poop si merci ca citesti
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
nu cumva e baiatul cu care s-a culcat ea in seara aceea??? in fine...andra am pierdut cateva parti bune...am vaz si certurile dintre irina si ana...ha ha dar nu despre ele e vba aici ci despre fik-ul tau...e asa...de...real....imi da fiori...ma face sa simt ce simt si personajele...fik-ul e frumos....imi pare rau pt sebastian...credeam k e mai intelegator dar se pare k m-am inselat.... akum asta e....astept next
monica...bingo...) am sa renunt sa scriu despre o posibila intalnire intre linda si cel cu care a avut aventura in noaptea aceea.. ma tem ca ar complica lucrurile fara un rezultat... simo_biliutza...merci de coment...imi pare si mie rau pt sebastian... si pentru linda..desi daca sebastian ar fi facut ceea ce a facut linda... nu as fi reactionat asa... dar trebuie sa recunosc ca sunt feminista.. si daca barbatii au dreptul sa insele pt simplul motiv ca sunt barbati si vezi doamne au nevoie... atunci tot pentru acelasi motiv avem si noi dreptul sa inselam... nu stiu de ce dar imi face placere sa scriu la ficul asta mai mult ca inainte... ideea cu noul personaj ian... mi-a venit din lipsa de un motiv mai bun pentru apropierea celor doi... insa nu va fi totul chiar atat de simplu cum va imaginati... sunt oameni pe care un copil nu-i apropie...sa fie aici cazul...?... suspans va las asa...poop si merci mult mult ca cititi.. scriitoarele mele preferate...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
Noaptea a trecut repede... mi-am descarcat sufletul in fata matusii mele... si spre surspinderea mea am gasit mai multa intelegere decat ma asteptam... Eram inca ravasita si ma simteam rau dupa o noapte plansa.. insa cel putin una din problemele mele se rezolvasera..mi-era greu sa recunosc dar tanjeam dupa matusa mea.. si impacarea a venit atunci cand simteam ca mai am putin si ma pierd....printre lacrimi.. vise... Am deschis ochii lenesa .... nevrand sa las lumina sa-mi inunde sulfetul... simteam ca nu pot suferi in liniste...M-am ridicat cu greu si am tras draperiile... intunericul umpluse camera.. si sufletul meu... M-am trantit in pat...privind cu nostalgie jumatatea de pat car enu-mi apartinea.. era a lui.. dar er nu era acolo.. si nici nu avea sa fie... cat imi era de dor de diminetile in care ma trezeam si-l vedeam langa mine....de diminetile in care ma trezea chiar el.. si-l rigam ca un copil rasfatat sa ma mai lase putin... doar 5 minute ..si inca 5.. pana cand se punea langa mine si adormeam amandoi.... tanjeam cu toata fiinta mea dupa ceva al lui... fie si o amintire... acele 5 minute de somn cu el...carora poate nu le dam o mare importanta atunci mi se pareau acum atat de prestioase.... Nu-mi doream nopti infinite de dragoste.. nici sute de dezmierde.. acum o privire din partea lui mi-ar fi fost de ajuns.... cat eram de neinsemnata fara el...dadea cu adevarat sens vietii mele... in clipele acelea nu eram decat o proasta care suferea din propriile greseli... nu stiam sa fac nimic... nu stiam sa traiesc fara el... Mi-am pierdut privire pe tavanul inalt.. mi se parea ca se prabuseste peste mine... peretii se ingurtau... simteam ca inebunesc.... mi se facuse frica.. sa stau singura .. fara el.... mi-am cufundat trupul cu totul sub plapuma ...ca un copil caruia ii e frica de fantome.... poate ca asta eram si eu.. mi se facuse cald.. respiram greus sub plapuma si totusi nimic nu ma putea convinge sa ies de acolo.... cand credeam ca lucruile se rezolva.. incepeau sa se agraveze si mai tare... era totul o impresie? poate visasem... Cateva minute mai tarziu ...am tresarit la auzul vocii matusii mele...m-a scos de subb plampuma.. eram invelita in ea ca un fluture intr-un cocon...eram leoarca de transpiratie... - ce faci? vrei sa te sufoci...? abia atunci imi dadeam seama cat de copila fusesem.. speriata de ceva care nu exista.. si totusi firca din sufletul meu nu disparuse... eram moarta fara el.... - nu .. mi-era frig... am indrugat o minciuna ... inca una.. ca s anu pic de proasta.... nu aveam insa pe cine sa mint.. toti ma cunosteau mai bine decat ii cunosteam eu pe ei... - esti numai apa... numai frig nu ti-era tie.... hai sus... spala-te .. imbraca-te... avem treaba... - treaba...? ce treaba...? - ii facem o vizita lui sebastian...de fapt matusii lui... dar tot aia e casa.. - ce...?..... nu.. in nici un caz.. si el nu mai sta cu ea... sa mutat.... stii casa de langa lac...?.. - ce-i cu ea...? - acolo sta.... - s-a mutat spui.... - aham.... si oricum m-am lecuit e vizite pe neasteptate... nu rezolv nimic.. azi nu vreau sa ies din casa.... - bine fara vizite..... iesi macar in gradina.... - poate.. nu stiu.... off... vreau sa lamuritm ceva.... - ce anume...? - vreau sa nu se mai implice nimeni intre noi... in problema noastra.... nu vreau sa stabileasca nimenivizite neanuntate.. cine.. petreceri si alte metode de a ne pune pe noi doi fata in fata.... nu pot vb cu el acum.. nu stiu ce sa-i spun.. si in plus nu e pregatit sa ma asculte... am nevoie de timp.. avem nevoie de timp.. e mai bine sa lasam lucurile asa.. pe cat posibil... - bine... - nu.. vreua sa-mi promiti... promite-mi ca nu te implici... - copilarii.. -promite-mi.. - bine..promit...mai bine? - da... merg sa ma spal acum... - fugi... - a aa.. si inca ceva.....te iubesc...hii - si eu pe tine.. fugi sa te speli... mirosi ca un purcel... fugi... am intrat in baie cu un chef de a schimba ceva la mine.... lucruile se schimbau iarasi.. treceam dintr-o stare in alta la intervale foarte scuret. eram nebuna..? sau doar mult prea derutata si singura?
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
ce tare a fost "mirosi ca un purcel" ...ma bucur pt ea...ma bucur ca se simte mai bn...poate ca ar trebui sa se lase ajutata de cei din jur....sau poate nu...orcum imi place ca ea se simte mai bn... astept next....:*:*:*:*
ma bucur ca ti-a placut... nextul e pt tine.. postez inca o parte diseara.. sper ca nu foarte tarziu.. vad si eu dupa cat timp am..si ce dispozitie.. poop si merci ca citit...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
"Nu-mi doream nopti infinite de dragoste.. nici sute de dezmierde.. acum o privire din partea lui mi-ar fi fost de ajuns...." mi-a placut foarte mult fraza asta...cata dreptate...uneori nu realizam lucrurile pe care le iubim decat atunci cand le pierdem si nu e drept, ar trebui sa existe alt mod de a realiza cat tinem la cineva decat acela de-al pierde... ai imbinat in partea asta comedia cu drama ceea ce a fost foarte bine pentru ca nu ne-a ramas starea aceea de nostalgie ci chiar am zambit la final...sper sa fie mereu asa pentru ca e bine si pentru personaje nu numai pentru cititori...si nu in ultimul rand e bine si pentru tine vad ca ai inspiratie in seara asta asa ca hai cu nextul..nu o lasa sa iti scape
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
cu cat trecea mai mult timp cu atat mi se parea ca nu am nici o sansa sa devin cea care am fost.. ca nu am nici o sansa sa-l am inapoi... trecusera cateva saptamani de la impacarea cu matusa mea... lucrurile intrasera cumva in normal...pentru ca eu am incetat sa ma comport ca o victima... camera mea.... devenise din nou camera mea.... nimic din ceea ce era al lui Sebastian nu-si mai avea rostul acolo.... remobilasem camera.. ca sa schimb aerul... sau ca sa scot de acolo tot ce-mi amintea de el... nu stiu... Andreea incepuse sa ma viziteze din ce in ce mai des... si abordam subiecte diferite.. care insa in includeau de ce le mai multe ori pe sebastian.. nu stiu daca era inevitabil sau daca una din noi facea tot posibilul sa ajungem la el... mi-a spus despre el multe lucruri... si desi nu-l vazusem de mult timp ... nu ma simteam chiar atat de instrainata de el... E drept ca neglijasem prietenia mea cu marybell insa nu era numa vina mea.... calatorea foarte mult din cauza slujbei pe care o avea.. lipsea cu saptamanile ..si atunci cand nevedeam discutiile noastre se rezumau la lucruri simple.. banale.. care nu aveau nici o legatura cu viata mea intima... si in ziua aceea andreea era la mine... savuram amandou un bol mare de salata de fructe.. ma simteam din nou ca o copila.. alaturi de prietena matura... cea caruia ii puteam cere sfaturi... Discutia a pornit de la o banalitate ... nici nu mai stiu exact de la ce... am ajuns sa la subiectul sebastian.. si ceea ce mi-a spus andreea m-a facut sa ma simt dezorientata si singura... - ma plimbam zilel trecute prin centrul orasului.. vroiam sa-mi cumpar o rochie...spuse andreea pe un ton calm - vre-o ocazie speciala...?.. am replicat cu zambetul pe buze... - nu rochie e importanta aici .. ghici cu cine m-am intalnit.... - cu matusa..? cu ..? nu stiu...spune-mi tu... - cu sebastian... Am inceput sa-i acor mai multa atentie andreei.. am lasat furculita jos.. si am privit-o tinta... - sebastian.... era bine...? - asa parea.... era cu cineva.... - insotit.. o fata? cine era? - da .. o fata... m-am oprit sa-l alut.. am schimbat acteva cuvinte apoi mi-a prezentat-o pe Lara ...iubita lui... zambetul mi-a disparut brusc de pe fata.. simteam ca incep sa fierb.. eram geloasa si totusi fara motiv.... am incercat insa sa scund toate astea... - lara spui ca o cheama... - da .. lara.... - aratau bine impreuna....? - cu cine nu-i sta lui bine...? - asta asa e.... - te simti bine...? - nu.... pentru ca eram eu odata in locul ei.. si acum... ma mira ca a trecut destul de puitn timp de la despartirea noastra... si totusi acum ...spune-mi e frumoasa...? nu stiu de ce o intrebasem asta.. stiam ca nu frumusetea il atragea pe sebastian... cel putin nu frumusetea exterioara... - e frumoasa.... are calitatile ei.. nu o cunosc..dar parea de treaba... parea matura... poate mai matura decat anii pe care ii are... - stii cati ani are...? - nu.. dar e timpul acela de femeie maturizata inainte de vreme.. cel putin asa mi sa parut mie atunci.... nu stiu nimic despre ea.... as putea insa sa aflu cate ceva de la el... - ce rost are.... ?... nu schimba nimic acum.... nu-mi face placere sa stiu ca e cu cineva.. dar nici nu ma pot astepta sa tanjeasca dupa mine... daca e fericit... ma bucur pentru el... - il iubesti mai mult decat crede el... - nici eu nu mai stiu cat il iubesc... banuiesc ca relatia asta stinge orice speranta ... - pentru tine...? - aham.... - nu stiu.... poate ca e nevoie de mai mult timp de cat credeam pentru ca sa va priviti in ochi.... oricum e bine ca nu l-ai vazut cu sau fara ea.... - nu stiu ce as fi facut dca as fi fost in locul tau... - nimic.. ai fi tacut.. si fi raspuns politicoasa la salut.... cred ca ea nu stie de tine... - sper... la urma urmei eu am ramas in trecut.... poveste noastra cel putin...si nu trebuie nimeni implicat... sunt si asa destul de complicate lucrurile... ma bucur ca am cnvins-o pe matusa Claire sa nu incerce vreo tentativa de aporpiere intre noi. sunt sigura ca ar fi esuat si nu ar fi facut decat sa strice si mai mult lucrurile... - dar intentia ei e sa ajute... - stiu asta... dar cateodata e mai bine sa nu fi ajutat.. in situatii ca acestea cel putin... tacerea s-a lasat cateva minute... o adiere de vand imi flutura o suvita de par dandumi-o in ochi... - vroiam sa-ti mai spun ceva... ma cam ingrijoreaza...i-am replicat aranjandu-mi suvita care ma gadila... - ai patit ceva..? - mi-a intarziat ciclul... destul de mult... m-am gandit ca e din cauza stresului.. mi s-a mai intamplat... insa in ultima vreme am fost mai ... linistita... - ai fost la medic...? - nu... - vin cu tine.. daca vrei - e in regula... sunt sigura ca in o zi doua se va rezolva... - sper.. daca spui ca ti s-a mai intamplat... - da... o singura data... eram racita atunci.. sau ceva asemanator.. nici nu mai stiu.. mi-a intarziat destul de mult oricum... - daca decizi sa mergi la doctor ..vreau a vin cu tine... - bine.. merci... am incheiat discutia cu andreea vorbind despre rochia pe care vroia sa si-o cumpere.... oricat am incercat insa sa fiu de atenta gandul imi zbura la ceea ce-mi spunsese despre sebastian....
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
merci monica ..esti o scumpa.. trec acum pe la ficul tau sa vad ce mi-ai lasat bun...)poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
ok deci deja mi-ai spus la ce sa maastept, va avea o sarcina...intrebare e acum..al cui e copilul??? dar stii ce..nu vreau sa imi raspunzi, nu imi da nici un indiciu vreau sa aflu pe parcursul povesti, imi place mult mai mult sa citesc asa cum scrii tu decat sa stiu de inainte... sincer nu m-as fi astepta ca sebastian sa isi gaseasca o noua "iubire" intr-un timp atat de scurt...parca el era victima...in fine, oricum nu cred ca va rezista prea mult sau cel putin asa sper hai cu nextul
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
omg..vreau cont.....de irir tot citesc ficu intreg...de la prima pagina..de la prima parte..doamne numai eu stiu kt am plans..dar numi convine....am mai multe intrb kremi umbla prin cap.. 1.sebastian sia facut o noua prietena doar sai fak in ciuda lindei? 2.sebastian o mai iubeste pe linda? 3.linda e insarcinata cu ala ku kre sa culcat in seara aia sau cu sebastian...da nu cred k cu seb....deoarece nu a facuto de mult cu el dinn kte stiu 4.linda isi va reveni din starea ei? 5.linda si sebastian vor mai fi vreodata impreuna 6.pot sa ma tai cu lma dak nu pooi cont?
nu e nevoie sa rasp la intrb deci te yubesc..si pe tn si pe ficu tau
kid mary...ma bucur ca ai citi ficul si ca-ti place.... uite iti raspund la intrebari..pe cat posibil... 1. banuiesc ca e normal sa nu tanjesti dupa cineva toata viata...nu putea ramane singur... si ma gandesc ca daca ar fi vut sa-i faca lindei in ciuda cu noua cucerire s-ar fi afisat in fata ei ... ori linda afla de la andeea de lara... deci raspunsul e nu... nu-i face in ciuda... 2. sentimentele nu dispar de pe o zi pe alta... si nu a trecut foarte mult timp de la despartirea celor doi... si eu spun ca sebastian o mai iubeste pe linda 3. din pacate te tin in suspans cu sarcina.. gandeste-te insa ca linda i-a spus lui sebastian ca l-a inselat dupa o luna... timp in care ... relatia lor a fost normala... 4.starea lndei se imbunatateste pe zi ce trece.... insa inca nu l-a vazut pe sebastian.. nu a avut ocazia sa mai vb cu el... deci nu stiu ce se va intampla...incerc s-o tin pe linia de plutire... 5.eu sper sa fie impreuna.. dar mai e pana la finalul ficului.. asa ca nu se stie ce se poate intampla... si titlul ficului spune ceva...depinde cum il interpretezi.. 6... sa nu cumva sa te tai.. ca pun in seara asta next.... deci lasa lamele deoparte... poop si merci mult ca citesti.... si eu te iubi...pooop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
1.ms 2.ms 3.k o sa mor aici 4.ma bukkur pt ea 5.abia ast sa vad pan la sf ficului 6.kk....mam taiat cu lama...dfa nu la vene....pe mana...si app...nu aku mam taiat kau juma de an....knd eram nebuna da aku nu am incerkt
Cateva ore mai tarziu andreea a plecat iar eu lipsita de vreo ocupatie am urmat in camera cu intentia de a adormi... M-am dezbracat de haine schimbandu-ma in ceva mai comod, apoi m-am apucat sa citesc o carte... Cateva minute bune am fost atenta la ceeea ce citeam apoi... incet incet mi-am pierdut interesul si am lasat cartea deoparte ... M-am intins in pat, am aprins tv-ul....schimbam canale intr0una fara sa gasesc ceva care sa-mi capteze atentia...L-am stins in cele din urma si am coborat in salon... Consuela lustruia geamul unei vitrine.... - consuela unde este matusa Claire? - a plecat ... - a spus cand vine..? - banuiesc ca la cina... - e numai 6 ... mai dureaza... bine merci.. - cu placere... - aa.. sa nu uit.. ies in oras.. ma intorc tot la cina...daca vine matusa inainte ma suni... - bine.. Am urcat inapoi in camera, m-am schimbat si am iesit in oras... Am colindat fara o tinta anume cateva strazi apoi...am intrat mai mult de curiozitate intr-un magazin de bijuterii... Vitrinele erau pline de lucruri frumoase.. si scumpe ce-i drept... dar nimic din ce era acolo nu m-a marcat in asa fel incat sa cumpar vreo bijuterie... Am parasit magazinul continuandu-mi drumul fara tinta... Mi-am adus aminte ca ar trebui sa merg la medic...nu aveam insa deloc chef de asa ceva .. am decis insa sa-mi fac doar programare... Trecuse mai mult de o ora jumate de cand ma plimbam si am decis sa ma intorc acasa prin parc doar ca sa scurtez drumul... ajunsa acolo m-am asezat pe o banca admirand pentru scurt timp peisajul... Nu mai fusesem de mult prin parc... Afara era frumos... pe mine insa vreme buna m aimbia mai mult sa stau in casa decat sa ies afara... discutia de dimineata cu Andreea ma facuse sa ma gandesc acum la sebastian mai mult decat o facusem in ultimele zile... Poate ca trebuia sa-i urmez exemplul.. sa incerc sa gasesc o alta persoana...mi-am dat seama apoi ca spunem prostii... stiam foarte bine ca nici un alt barbat nu ma mai atrage.. si ca oricat as fi incercat sa gasesc pe cineva ... de o relatie de durata nu se putea vorbi... Incepusem sa ma intreb ce simte pentru ea.... daca vede ceva din mine in ea.. sau daca eu sunt cu adevarat doar o parte din trecutul lui.. Nu-l vazusem de ceva timp... insa ce simteam eu era mai puternic decat dor...erau momente in care imi dadeam seama ca trebuie sa accept ideea ca fericirea lui nu ma mai include pe mine...altele in care credeam ca mai mult de trei ani de zile nu se sterg cu cateva luni departe de mine si nici cu o noua relatie... nu atat de usor si atat de devreme cel putin... Rosteam numele Larei in minte incercand sa-mi amintesc daca-l stiu de undeva... daca o cunosc fie si din vedere.. nimic insa... poate ca era cu atat mai bine daca nu stiam cine e.. cum arata sau cum gandeste... oricum intrebari legate de ea si mai ales de ei doi imi dadeau tarcoale in minte... Se facuse tarziu... nici un telefon de la consuela .. matusa nu venise... M-am ridicat lenesa de pe banca si am pornit spre casa.. In jumatate de ora eram in fata casei.. Am intrat in salon consuela m-a intampinat... - doamna a venit acum... - a bine.. merci .. merg sa vb cu ea.. du-mi geanta sus te rog... - e cu cineva...sunt in gradina.. - cu cine..? Am tras cu ochiul pe fereasta ce dadea in gradina... am ramas nemiscata de cea ce vazusem.. Sebastian insotit de o tanara si matusa mea ...erau la masa din gradina...cine era cea care-l insotea...? Lara... - ce cauta aici...? M-am intrabat mai mult pe mine decat pe conseula... - au venit impreuna cu doamna.. nu au mai mult de 10 minute de cand sunt aici...am uitat s ava sun - nu e nimic... eu am sa urc sus.. daca itreaba cineva.. nu sunt acasa.... nici macar pentru matusa... - bine... Am luat geanta din mana consuelei si am urcat inca socata de cele vazute, spre camera mea...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
am inchis usa cu cheia.. desi nu aveam nici un motiv s-o fac... M-am asezat pe pat..incercand sa ma linistesc...Imi era atat de greu sa ma abtin sa nu cobor.. Ce as fi vazut.. sau ce as fi rezolvat cu asta...?.. Ma intrebam ce l-a facut pe el sa vina aici... si mai ales cu ea..... matusa punea ceva la cale... de cate ori am rugat-o sa nu faca ceva .. sa ne lase in pace... probabil ca tinea la el prea mult... M-am ridicat de pe pat simtind ca nu mai am stare.. Ma plimbam prin camera fara sa-mi gasesc locul... M-am apropiat la un moment dat de fereastra...am dat usor perdeaua la o parte.... matusa Clara si Lara pareau foarte bine dispuse.. radeau... Sebastian insa ..ceva nu era in regula cu el.... parea atat de stanjenit...imi imaginez ce simtea... M-am departat de fereastra asezandu-ma pe un fotoliu... Ar fi fost un prilej foarte bun de a o cunoaste pe Lara.. insa... nu aveam destul curaj pentru a da ochii cu sebastian.. l-as fi pus si pe el si pe mine intr-o situatie neplacuta .. si sa-i dau inca un motiv sa nu vrea sa ma mai vada era ultimul lucru pe care-l vroiam... Am ramas asadar calma ..pe cat posibil.. in fotoliu.. Am fost intrerupta la un moment dat de consuela... - intra.. - vroiam sa va intreb daca aveti nevoie de ceva.. - nu .. sunt bine... - bine...oaspetii suntinca afara.. - da stiu.... se pare ca se simt bine... - da... doamna Claire e foarte entuziasmata.. nu cred ca vor pleca curand - e bine ca se simt ca acasa... - domnul se bastian nu pare sa se simta... - am observat si eu asta.. stie cineva ca sunt acasa... - nu ..dar am auzit-o pe doamna Caire pronuntandu-va numele... - in legatura cu ce...? - nu am fost atenta.. nu la ea... - nu inteleg... - domnul sebastian a tresarit la auzul numelui dvs... stiu sigur asta... - oricum nu are prea mare importanta... - de ce nu mergeti si dvs afara..? - nu cred ca e momentul... anunta-ma cand pleaca te rog...si adu-mi un ceai... - imediat... am urmarit-o pe consuela cu privirea iesind din camera...apoi nestiind ce sa fac am sunat-o pe andreea... - sebastian e in gradina .. cu Lara... - e acolo...?!... cu ce ocazie...imi raspunse Andreea mirata - nu stiu.. ..am iesit in oras si i-am gasit aici... - vrei sa vin la tine...? - nu stiu... daca nu poti spune-mi macar ce sa fac... - nu stiu nici eu... vin acolo.. nu iesi pana nu vin... - bine te astept... ojumatate de ora mai tarziu andreea era in camera la mine... - te-au vazut?.. am intrebat-o imbratisand-o... - nu.. m-a ajutat consuela... - bine... acum ce fac..? - stai sa ma uit... - sunt in gradina la masa... ii vezi..? - aham... dragut cuplu... - ham.. cred si eu...dar de ce trebuie sa se afiseze in gradina mea...? - cu Clara ai vorbit? - nu... nu s-a dezlipit nici macar o clipa de ei...nu stiu de ce i-a chemat.. - crezi ce e vreun plan...? - sper sa nu... m-am saturat de impacari cu forta... - consuela ce stie? - nu mi-a spus decat ca sebastian a tresarit cand mi-a auzit rostit numele.. - bingo... - poftim..? - s-a dat de gol...ma mira la cat de bine stie sa se stapaneasca... - tot nu inteleg ce-i cu asta.. - pai daca ii erai atta de indiferenta ..poate ca acum radea impreuna cu ele.. si in nici un caz nu tresarea ....spuse andreea uitandu-se in continuare pe fereastra... - si cu ce ma ajuta asta atata vreme cat e tot cu ea...? - pai.. am o idee... - alta.. oo nu... - de data asta o sa iasa... - iar facem planuri ca la clasa a 10... nu o sa iasa... - pai daca o ti asa de la inceput ... asa o sa fie... - off... am oftata eu... - fa ce-ti spun... uite... eu ies ..o rog pe consuela sa ma duca in gradina ca si cum acum as fi sosit si intreb de tine... consuela vine si te cheama.. apoi pleci de mana cu mine.. ogic dupa ce te vede si el si ea...intelegi.. - n-o sa iasa.... - nu mori daca incerci... - ok.. cum spui tu... e ultima incercare daca nu iese ... - o sa iasa.. hai ca ma duc.. aaa sa nu uit imbraca-te in ceva.... cu spatele gol sa spunem... hai fuguta... am ramas pentru cateva secunde buimacita in mijlocul camerei..urmarind entuziasmul andreei.. Am urmarit spece de la ferastra andreea facuse exact ce mi-a spus ca face,, apoi cateva inute mai tarziu consuela a batut la usa... am coborat.. urmand-o in gradina... fiecare pas ma ducea mai aproape de el.. si cu cat eram mai la vedere cu atat imi venea sa fug inapoi... imi stapaneam greu emotiile... am ajuns insa pana in fata lor... - linda!!.. spuse matusa Claire.. Nu credeam ca esti acasa. - nu am venit de mult... -uite cine e aici... Am dat din cap in semn de salut... apoi cu privire spre Lara am intins mana spre ea.. - Linda.. Acelasi lucru a facut si ea spunand.. - Lara... - Acum ma scuzati Andreea ma astepta...Matusa vin tarziu .. nu m-astepta... la revedere... Am iesit cu demnitate din "decor".. si desi tremuram toata mi-am ascuns pe cat posibil privirea de sebastian... In fata casei, mult mai departe de urechile musafirilor matusii mele...incepusem sa vb cu andreea... - a iesit mai bine decat am planuit... - da.. tocmai i-am aratat ca nu-mi pasa de el.... sigur asta o sa-l arunce in bratele mele... am spus eu pe un ton cat se poate de ironic, dezamagita de ceea ce tocmai facusem... - iti pare rau... -desi e prea tarziu... cam da... -imi pare rau.. - nu e vina ta...nu m-am suparat pe tine... unde mergem acum...? - undeva sa manacam .. nu am manacat nimic azi.. Am plecat impreuna cu andreea la cel mai apropiat restaurant... M-am intors acasa destul de tarziu... musafirii plecasera... Matusa era insa treaza... Am batut la usa ei...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
- Intra... - buna.. - te-ai intors... cum a fost in oras...? - bine... tu i-ai chemat...? - da.... insa nu din motivul pe care-l crezi... - explica-mi te rog... - Lara.... - iubita lui sebastian .. poti s-o spui - stiai de asta...? - am aflat azi dimineata.. spune in continuare.. - ei bine lucreaza la fundatia pe care o finantez eu... - si ce legatura are asta cu mine... din cate stiu eu nu ai adus prea multe persoane care lucreaza la tine aici in casa.. cu atat mai putin impreuna cu iubitul... - pai... - ai vrut neaparat sa-l vad asa-i..? - bine.. mi s-a parut un bun prilej sa va vedeti... e bine asa.. - nu nu e bine deloc.. te-am rugat sa nu il aduci... nu vreau sa ma impingi spre el .. nu am nevoie de asta.. - atunci de ce ai iesit din casa.. de ce ai venit in gradina. si ai dat mana cu ea ca si cand ati fi prietene... - am iesit pentru ca a venit andreea.. si al urma urmei e si casa mea si nu ma pot ascunde ca un hot... am dat mana cu ea pentru ca ar fi fost nepoliticos sa n-o fac... - bine.. imi pare rau .. ca am adus-o.. - nu ea e problema... ea poate veni... nu vreau sa-l vad pe el.. cu atat mai putin in compania ei..intelege-ma si pe mine te rog... - bine... iti respect intimitatea... - multumesc..merg sa ma culc acum.. sunt obosita.. - nu te-ai suparat pe mine nu? - nu .. culca-te linistita... vb maine... te sarut... am lasat-o pe matusa claire in camera si m-am dus sa ma culc...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
wow, trebuie sa recunosc ca nu m-as fiasteptat la asta si oricat incearca matusa clarie sa o ajute cred ca m-ai mult incurca situatia..na eu inteleg ca ii iubeste pa amandoi dar nu ar trebuie sa se bage, pana la urma sunt vietile lor...dar daca nu s-ar baga povestea nu ar mia fi la fel de interesanta sa stii ca imi place la fel de mult cum scrii, iar povestea asta incepe sa ma pasioneze din ce in ce mai mult, sper sa pui coninuarea mai des aici avand in vedere ca pe celalalt fik l-ai terminat ce pot sa iti mai zic? nu ai nevoie de sfaturile sau de criticele mele pentru ca esti foarte buna in ceea ce faci si sper ca stii asta...eu pot doar sa te felicit si sa iti urez sa scrii cu la fel de multa pasiune in continuare... nextul cat mai curand, bine?
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
maine plec .. trei saptamani nu am acces la net.... ne "vedem" cand ma intorc... poop si merci ca aveti rabdare cu mine...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
deci...m-am trezit si eu dupa o lunga hibernare...azi am inceput sa citesc fikul si in 3 ore l-am terminat...nu mi s-a mai intamplat sa citesc 5 pagini in 3 ore,pot sa spun ca fikul tau e f captivant si as vrea sa nu se mai terminne nikiodata...inca din primele parti ale fikului mi-am dat seama ca ma va tine ocupata mult timp...inca de la inceput cand linda s-a indragostit de sebastian il credeam un baiat mai "de gasca" de fapt cam asta a si fost pana a cunoscut-o pe linda...s-a schimbat de cand a cunoscut-o pe ea,apoi matusa claire...la fel ca si o mama iubitoare i-a fost mereu alaturi si i-a dat sfaturi..a ajutat-o sau a vrut sa o ajute chiar daca nu i-au prea reusit toate incercarile sale de a o ajuta...marybell o prietena buna si pt un moment din primele parti am crezut ca va interveni intre ele faptul ca amandoua il iubesc pe sebastian dar cand am aflat ca maribell are iubit m-am linistit ...si cum sa o uit pe andreea care s-a dovedit a fi si ea o prietena f buna...pur si simplu nu am mai putut citit in momentul in care linda i-a spus lui sebastian ca l-a inselat...ochii mi s-au impaienjenit de lacrimi fara sa vreau si pana nu am luat un servetel ca sa le sterg nu am mai putut continua...nu imi ramane decat sa iti spun felicitari pt isiratie,pt tot...aaa..si pentru rabdare ca imi citesti commentul acesta luuuung si plictisitor....dar am vrut sa exprim macar un sfert din tot ce simt,chiar daca nu mia prea iesit niki atat...aaa...si chiar imi pare rau ca nu am fost aici pentru a cere nextul de fiecare data...poate ca niki nu eram inregistrata pe forum cand ai inceput fikul...dar nu mai pot intoarce timpul inapoi...deabea astept sa te intorci si sa poti pune nextul...
_______________________________________ ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...
hello fetele.. I'm back....finaly diana _rebela_14..merci mult pentru coment...ma bucur ca citesti ficul si ca iti aplce.. promit sa ma straduiesc sa-l fac lafel si de acum incolo.... merci mult... nextul vineri.... nu de alta dar am facut 2 zile pe drum cu autocarul si nu am dormit mai mult de 5 ore... so.... u next mare si pufos vineri... daca nu mor pana atunci.... poop si merci ca m-ati asteptata pan aacum.. luv ya
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
am inchis usa camerei in ruma mea si m-am asezat pe pat fara sa fiu i stare sa mai fac nimic....matusa mai avea putin si m aprindea cu minciunea.. avea dreptate... de ce iesisem sa dau ochii cu ei daca nu vroiam cu adevarat sa-l mai vad?.... stiam raspunsul la intrebarea asta dar imi era atat de frica sa-l rostesc.... ma purtase toata ziua ca o copila care nu stie ce vrea... plimabrea in ors nu fusese altceva decat o incercare de a fugi sau de a scapa de ganduri... faptul ca-l evitasem pe sebastian.. nu fuese un lucru corect... apoi teatrul jucat a pus capac la toate... ma intrebam ce credea el despre tot ceea ce se intamplase...?.... sau ce avea sa se intample de atunci in colo...?... poate c ami-o facusem cu mana mea... poate ca era mai bine sa ma dau batuta.. sa imi impun sa mi-l scot din inima..din minte... atunci insa imi era imposibil... Nu l-am mai vazut mult timp de atunci pe sebastian..si nici pe lara... timpul se scurgea repede.. fugind parca de mine... Am amanat de doua ori programarea la medic.. acum insa nu mai aveam incotro ... Era o dimineata de august.eu stam in sala de asteptare a cabinetului unde imi facusem programarea cu mult timp in urma... Ma simteam ratacita desi poate nu aveam motive sa fiu... nu inca cel putin.... Am intrat in cabinet cu inima stransa.. un sentiment de neliniste imi cuprinsese intreaga fiinta.... O ora mai tarziu am iesit alba la fata din cabinet.. m-am asezat pe primul scaun pe care l-am putut gasi ... eram insarcinata...
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
stiu ca e putinel.. dar sunt obosita...mai scriu si maine..poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
omg deci e insarcinata? nu-mi vine sa cred vreau sa vad ce va face in continuare..si cu un copil imi dau seama cum s-a putut simti daka a iesit alba la fata...saracutza oricum un copil e ceva frumos si sper sa isi dea seama de asta si...da e putin..dar mai bn decat nimik... ast nextul
_______________________________________ ai aparut din ceata fara a spune prea multe,ai colindat in jurul lumii mele timp de cateva secunde iar mai apoi te-ai intors inapoi in lumea ta,acolo unde nu am cum sa patrund pentru a fi fericita...am incercat sa descopar cine esti si de ce nu pot ajunge la tine,si deabea mai apoi mi-am dat seama ca numele tau e "fericire" si de aceea esti doar un gand,un miraj,esti un scop ce nu poate fi atins ...te-ai nascut din imposibil si vei muri odata cu el...
offf atat de putin? mi-au lipsit atat de mult povestile tale incat acum nici nu mai am rabdare, vreau sa aflu ce se va mai intampla, ce va face cu copilul, cum ii va spune matusii sau...off...am atat de multe intrebari incat as putea sa umplu toata pagina )) sper sa pui nextul cat de curand
_______________________________________ CITESTE REGULAMENTUL! ...you are my lollipop...sugar sugar top...
sweet din partea voastra...m-au impresionat mesajele... incerc un next mai lung data viitoare.. am scris atat de putin din cauza celuilalt fic... scrisesm acolo o scena mai trista si am ramas cu sentimentul ala de tristete si n-am mai putut sa scriu si aici... asta e riscul daca scriu doua de-odata merci ca citi si ca va place.. poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
ce superb e fikul ca si celelalte bineinteles... chiar imi era dor de fikurile tale au inceput sami lipseasca mult....bine ca teai intors am citit si fikul acesta si m-a impresionat profund....e foarte reusit ....incerc sa ma rezum doar la ultimile parti care s-au intamplat deci sebastian s-a cuplat cu lara ca sa ii demonstreze ca a uitat-o si ca nu e singura femeie de pe pamant...ca de uitat sigur nu a uitat-o totusi urat din partea lui matusa...a vrut sa o ajute pe cat mai mult posibil pe linda....insa ca i-a adus acasa pe sebastian si lara nu a fost cea mai buna solutie ...situatia a stanjenito pe linda andreea pare o prietena de treaba si de gasca imi pare bine ca fac etot posibilul ca sebastian cu linda sa se impace linda...insarcinata copilul lui sebastian va trebuii sa ia o decizie in privinta asta iar daca va decide sai spuna lui sebastian nu va avea o reactie foarte buna deoarece va avea dubii daca el e tatal sau nu pune nextul repejor...haide
_______________________________________ Don`t ever look back
black angel..ma bucura comentul tau... si maia ales atentia cu care l-ai citit... merci... vroiam sa zic cate ceva legat de ce ai spus tu.... sebastian e mult mai matur in gandire decat linda... si relatia lui cu lara nu e doar un paravan... nu se foloseste de ea ... vrea sincer sa treaca peste ce s-a intamplat cu linda si sa incerce sa fie fericit cu altcineva... matusa claire e un fel de zana buna care o mai da in bara cateodata.. imi place ce ai spus de ea.. am sa incerc sa nu fac o tragedie din faptul ca linda e insarinata.. si nici n-am sa scriu ce va asteptati voi sa cititi... asa ca aici surprize.. si inca ceva.... pana acum .. adik in alt fic... am fost departea celeilalte.. in cazul asta de lara.. acum intorc si eu roata.. si vreau s-o vad mai scorpie... poate va place...hihi... merci inca o data ca citesti...poop
_______________________________________ Si-a intins minile spre mine.. luandu-ma in brate... Ma simteam ca o carpa in mainile lui... pentru ca nu eram in stare sa fac nimic... sa-i spun ca nu merit nici macar sa ma mai atinga.. sa-i spun ca sunt vinovata...atat de vinovata incat nu ma va putea ierta.. M-am lasat purtata de el pe brate si asezata in pat ... la fel ca un copil impacat dupa ce a plans toata ziua... ma simteam cu adevarat mai obosita decat aratam... oboseala era insa psihica.. eram obosita de ganduri... de intrebari carora nu le gaseam raspuns... eram obosita sa caut o justificare... un raspuns la tot ceea ce se intamplase.... ranisem singura persoana care ma putea ridica de la pamant... il ranisem in seara aceea.. si-l raneam si acum pentru ca-i ascundeam adevarul... si poate ca voi continua sa-l ranesc..pana cand va fi prea tarziu...
) )
poate m-am trezit eu prea buimacita....explica-mi si mie mai bine...ce ai vrut sa zici "tineti minte numele.... in curand il va purta cineva"
sau cel putin asa sper
e nesimtit
